Cum asa? M-au intrebat apropiatii. N-ai vazut ca nu exista infrastructura necesara, nu ai piste de biciclete, traficul din Bucuresti este infernal, soferii nu te respecta in trafic si te sicaneaza, iti distrugi sanatatea respirand aerul viciat. De unde ai venit cu ideea asta? Iar ai fost pe la vreo conferinta eco? Intr-adevar, am fost saptamana trecuta la conferinta MOBILITY organizata de Green Report, pe tema mobilitatii urbane eficiente, inteligente si ecologice, intr-un cuvant durabile. Si cum bicicleta am, dar o folosesc doar in parcuri, acum am luat decizia sa ma aventurez in jungla rutiera urbana atat de blamata de bucuresteni. Ce m-a facut sa iau aceasta decizie in urma participarii la aceasta conferinta? Cred ca energia, pozitivismul, atitudinea si viziunea sanatoasa a unei parti din participanti si in special a reprezentantilor organizatiilor civice.
Conferinta Mobility – Green Report
Ca de obicei, la astfel de dezbateri pe teme de interes public, au fost invitati ca speakeri atat persoane ce activeaza in sfera institutiilor publice relevante, prezente la conferinta fiind Primaria Capitalei prin doamna Gabriela Firea, viceprimarul Timisoarei, Ministerul Mediului, Administratia Fondului pentru Mediu, Brigada Rutiera, Compania Nationala de Drumuri, Ministerul Fondurilor Europene, reprezentanti ai mediului de afaceri cu implicatii in domeniul mobilitatii urbane, companii implicate in finantarea unor proiecte de responsabilitate sociala dar si reprezentantii societatii civile ce activeaza in zona protectiei mediului, mobilitatii urbane, dezvoltarii durabile dintre acestia putand enumera asociatia EfdeNe, Federatia Europeana de Ciclism, asociatia RENOVATIO, Green Revolution, jurnalistul Lucian Mandruta.
O surpriza placuta din partea organizatorilor au reprezentat-o invitatii straini, printre care ambasadorul Poloniei in Romania, reprezentantul UBER, presedintele Federatiei Suedeze de Ciclism, experti in transportul durabil si schimbari climatice. Dar printre cei care au reusit sa ma convinga si mi-au influentat decizia de a scoate bicicleta din parcuri a fost fara rezerve, jurnalistul Lucian Mandruta. Pentru a ne face o idee cum au decurs discutiile, il voi lasa pe Mandruta la final si vom incepe cu discutiile initiale purtate cu autoritatile prezente.
Solutiile pe termen mediu si lung identificate de catre autoritati
Conferinta a fost impartita cumva in doua, in prima parte fiind interviurile cu autoritatile, dupa care au intrat in scena invitatii din mediul privat si societatea civila. Primaria Capitalei a identificat problemele actuale ale traficului din Bucuresti, avand ca baza de plecare datele statistice privind suprafata Capitalei (228 kmp), numarul de locuitori (1,9 mil), numarul de curse RATB (6 mil/an), numarul actual al masinilor din Bucuresti (1 mil), numarul de masini inmatriculate in ultimele 3 luni in capitala (30 000), majoritatea euro 3 si euro 4.
La nivel national in ultimele 8 luni numarul masinilor inmatriculate depaseste 350 000 de autoturisme, majoritatea euro 2 si euro 3, 71% dintre acestea fiind mai vechi de 10 ani, conform datelor furnizate de Administratia Fondului pentru Mediu, majoritatea fiind aduse din spatiul comunitar pe fondul eliminarii taxei auto. Reprezentantul Brigazii Rutiere a prezentat masurile preventive si de coercitie aplicate de catre politisti in vederea fluidizarii traficului si eliberarii zonelor blocate neregulamentar de catre autoturisme fiind aplicate un numar important de amenzi pentru cei care nu respecta disciplina in trafic si parcheaza neregulamentar.
Dupa identificarea de catre autoritati a principalelor probleme s-a trecut la partea cea mai importanta a conferintei, fiind prezentate solutiile pe termen mediu si lung identificate de catre autoritati. Pentru Bucuresti, aceste solutii trebuie sa fie in concordanta cu Planul de mobilitate urbana durabila aprobat la nivelul capitalei, masurile pe termen scurt pentru eficientizarea traficului si reducerea poluarii referindu-se in special la achizitionarea unui numar de 400 de autobuze noi, realizarea de parcari in zonele centrale (Sala Palatului, Piata Lahovari, etc), parcari Park and Ride la periferie pentru cei care vin cu masina din provincie, parcheaza si continua drumul cu mijloacele de transport in comun, eficientizarea utilizarii de catre RATB a benzilor unde exista sine de tramvai la nivelul asfaltului, demararea realizarii studiului de fezabilitate pentru infrastructura de biciclete la nivelul intregii capitale, acordarea a 30 000 de vouchere pentru achizitia bicicletelor. Pentru sustinerea celor care utilizeaza autoturisme electrice, Primaria Capitalei intentioneaza realizarea in parcarile din apropierea punctelor termice a 40 de statii pentru alimentarea masinilor electrice, precizand ca in urmatorii 4 ani vor fi amplasate statii de alimentare in toate parcarile publice. Alte masuri potentiale propuse de catre autoritati pentru incurajarea utilizarii autoturismului electric vor consta in realizarea locurilor de parcare special desemnate si gratuite, impozite diferentiate, etc.
Cei de la Administratia Fondului pentru Mediu au prezentat programul RABLA destinat intineririi parcului auto si reducerii poluarii urbane generata de motoarele cu combustie interna, pentru achizitionarea masinilor electrice fiind depuse pana acum 600 de cereri, fiind insa achizitionate doar 130 de autovehicule electrice, dealerii nefiind pregatiti pentru o cerere atat de mare de masini full electric. Pe langa masinile electrice, in program sunt incluse si autoturismle hibride, conform AFM fiind depuse solicitari pentru 1400 de masini.
Proiecte de constientizare si imbunatatire a calitatii vietii in mediul urban
Dupa identificarea de catre autoritati a problemelor privind mobilitatea urbana si propunerea solutiilor, a venit randul invitatilor din sfera organizatiilor civice care deruleaza diferite proiecte de constientizare si imbunatatire a calitatii vietii in mediul urban sa evidentieze principalele probleme identificate de ei si sa propuna rezolvari. Discutiile au pornit de la problemele actuale privind calitatea aerului in mediul urban, emisiile atmosferice din transport reprezentand 22% din cantitatea totala de emisii de gaze cu efect de sera, fiind raspunzatoare de 25 000[1] de decese la nivel national si de milioane de euro cheltuiti anual pentru sanatate, traficul auto fiind o sursa majora de emisii de pulberi extrem de fine, metale grele, oxizi de azot, avand un impact major asupra sistemului respirator si reducand speranta de viata in orasele cu trafic intens.
Problemele identificate de societatea civila se refera in special la lipsa unei viziuni coerente si a unor strategii pe termen lung din partea autoritatilor, existenta unui trafic haotic, indisciplinat, care provoaca zilnic zeci de victime (97 de decese in accidente auto in anul 2016 la nivel national), lipsa unei infrastructuri pentru utilizarea mijloacelor de transport alternativ, nu exista benzi speciale pentru mijloacele de transport in comun care pot reduce semnificativ timpii de asteptare, piste pentru biciclete, lipsa amenzilor pentru cei care blocheaza accesul pietonilor pe trotuare, samd, majoritatea investitiilor de pana acum in infrastructura urbana realizandu-se pentru incurajarea utilizarii masinii personale, fiind realizate pasaje, extinderi de drumuri, etc.
Solutiile propuse in cadrul conferintei au fost dintre cele mai diverse, unele usor de implementat intr-un orizont de timp apropiat altele fiind gandite pe termen mediu si lung, putand fi aplicate dupa testarea proiectelor pilot. Cele mai vehiculate propuneri au tintit reducerea numarului de masini din zonele centrale si modelarea transportului urban sustenabil, in functie de structura oraselor si nu invers, adica modelarea oraselor in functie de numarul de masini, acest tip de strategie aplicata pana acum fiind dezastruoasa pentru sanatatea locuitorilor. Pentru descurajarea utilizarii masinilor s-au cerut taxe marite pentru parcarea in inelul urban central, promovarea utilizarii in comun a masinilor, a mijloacelor de transport public, realizarea unei retele de piste de biciclete utilizabila, interzicerea parcarii masinilor pe trotuare si obstructionarea traficului pietonilor/biciclistilor, impunerea unor taxe de poluare pentru masini in functie de cantitatea de emisii atmosferice, pe baza principiului ,,poluatorul plateste,,. In sprijinul acestor solicitari, au fost prezentate o serie de date statistice privind castigul direct al populatiei reprezentat prin beneficiile de mediu aduse de schimbarea modului in care este abordat transportul urban. Spre exemplu, prin inlocuirea de catre un singur utilizator a masinii si folosirea bicicletei timp de un an a fost estimata o economie de aproximativ 1000 de euro/an din bugetul de sanatate, fapt datorat reducerii cantitatii de emisii poluante generate de autoturism si reducerea astfel a cheltuielilor realizate de catre stat pentru tratarea bolilor respiratorii. Un alt exemplu relevant a fost prezentat de o companie de car-sharing din Cluj care a estimat ca 95% din timp masinile personale sunt de fapt parcate, nefiind justificate astfel cheltuielile anuale pentru detinerea unui autoturism, pentru fiecare masina utilizata in comun ramanand acasa alte 7 masini, fiind realizata astfel o reducere de 2725l litrii de carburanti, amprenta asupra emisiilor de CO2 fiind redusa cu 9000 de kg.
In incheierea conferintei, jurnalistul Lucian Mandruta a sintetizat perfect cele mai importante concluzii, acestea pornind din experienta proprie in utilizarea unui mijloc de tansport alternativ, in speta bicicleta. Marile nemultumiri ale acestuia privesc nehotararea bucurestenilor de a utiliza bicicleta indiferent de infrastructura existenta, acestia gasind nenumarate scuze pentru utilizarea individuala a autoturismului, lipsa premeditata a asumarii de catre autoritati a unor strategii si decizii clare in domeniul optimizarii mobilitatii urbane, cresterea gradului de poluare atmosferica urbana resimtita in trafic, jurnalistul afirmand faptul ca circula zilnic cu masca prevazuta cu filtru de aer fiind nevoit sa schimbe acest filtru saptamanal din cauza pulberilor si a metalelor grele acumulate, atragand totodata atentia ca acesta este aerul respirat de milioane de bucuresteni zilnic.
In concluzie, intrucat Bucurestiul, Iasiul si Brasovul sunt in acest moment pasibile de amenzi din partea Comisiei Europene pentru nerespectarea cerintelor privind calitatea aerului in mediul urban, amenzi care ne pot costa 100 000 euro/zi platibile pana la conformare din conturile administratiei locale, recomandam urgentarea punerii in practica a masurilor propuse in cadrul acestei conferinte si imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitorii din mediul urban prin acordarea unei atentii sporite din partea autoritatilor privind alegerea celor mai durabile solutii de moblitate urbana.
Autor Viorel Ionescu – Consultant de Mediu
[1] Sursa www.digi24.ro