Ne-am bucurat sa continuam seria de evenimente educationale, alaturi de avocatnet.ro in misiunea noastra de a ajuta companiile sa inteleaga si sa respecte obligatiile de mediu intr-un mod responsabil. In acest seminar am povestit despre ce obligatii de conformare avem in raport cu legislatia de mediu, un domeniu important in activitatea operatioanala a oricarei afaceri.
Reporter: Daniela este la a doua participare la un webinar organizat de Avocatnet.ro si cred ca o sa fie o intalnire productive. Daca o sa fie la fel ca prima, cu siguranta va fi. Daca la prima editie am vorbit despre obligatiile generale de conformare si am facut o trecere in revista a celor mai importante, astazi ne-am propus sa nisam un pic discutia si sa vorbim aplicat despre obligatiile companiilor in raport cu Administratia Fondului pentru Mediu, care este si cea mai importanta institutie de control pe acest domeniu dar si sa vedem concret care sunt regulile in privinta obtinerii, actualizarii si revizurii autorizatiilor de mediu, mai ales ca in zona aceasta s-au tot facut modificari legislative pe parcursul acestui an si sunt cateva chestiuni noi la care credem noi ca ar trebui sa fiti atenti. Daniela are o indelungata experienta in domeniu, lucreaza cu un portofoliu consistent de clienti si cu profil divers, din industrii diferite si ii ajuta pe toti cu partea de consultanta de mediu. Asadar, informatiile pe care ea ni le va oferi astazi nu vor fi unele teoretice, ci vin direct din transeele birocratice si procedurale, sunt lucruri de care ea s-a lovit in mod direct in activitatea ei de-a lungul timpului. Ca la fiecare editie vom raspunde si la intrebari, sa aveti va rog in vedere ca putem raspunde la chestiuni foarte specifice care implica analize de date sau de documente sau care implica spete foarte particulare. De asemenea, pentru ca evenimentul este unul live, o sa am rugamintea sa formulati intrebarile cat mai clar ca sa va putem oferi un raspuns relevant ar trebui sa intelegem in primul rand intrebarea. Ca sa ne puteti adresa intrebari, aveti in aplicatia aceasta pe bara de jos un buton de chat, ne puteti scrie acolo si eu voi monitoriza toate intrebarile voastre si le voi aduce in atentia Danielei, ori pe parcursul discutiei ori la final. Ca idee, ne-am propus o intalnire de o ora, o ora si jumatate si cam acestea cred ca sunt chestiunile sa zicem, tehnice si logistice. Sper ca majoritatea care si-a anuntat participarea a apucat sa intre, o sa le permitem accesul si de acum incolo insa nu o sa mai lungesc foarte mult discutia tocmai ca sa intram direct in subiect si o sa ii dau cuvantul Danielei sa ne povesteasca de acum chestiile tehnice.
Daniela: Multumesc frumos, Roxana. V-am pregatit si o prezentare astazi pe care o vom avea ca suport pot spune, astfel incat sa ne asiguram ca nu omitem ceva. Primul subiect pe care eu as vrea sa il abordam este cel privind autorizatia de mediu, este un subiect mai putin amplu decat cel cu privire la declaratiile AFM si atunci, am considerat oportun sa incepem cu acesta. In ceea ce priveste autorizatiile de mediu, sunt mai multe aspecte pe care m-am axat eu pentru discutia de astazi si anume, primul: Care sunt companiile care au nevoie de autorizatie de mediu si ce risca daca nu o detin? Avand in vedere ca obtinerea autorizatiei de mediu, necesitatea obtinerii acesteia, sa fiu mai precisa, depinde de codul CAEN si de activitatea desfasurata de fiecare agent economic in parte, primul pas pe care ar trebui sa il faca fiecare companie este acela de a consulta lista codurilor CAEN rev2 care se poate gasi pe site-ul online ONRC si de asemenea, de a verifica conditiile de autorizare in Anexa 1 a procedurii de emitere a autorizatiei de mediu. Practic, in momentul in care iti infiintezi o companie este foarte important sa scoti acel certificat constatator pentru fiecare punct de lucru, intrucat autorizatia de mediu se obtine pe punct de lucru, ceea ce inseamna ca, daca eu desfasor activitate autorizabila in mai multe puncte de lucru voi avea nevoie de autorizatie de mediu pentru fiecare dintre ele. In acel certificat constatator voi vedea atat codul CAEN principal al companiei cat si codurile secundare, practic toate acele activitati desfasurate in locatia in cauza. Ele se verifica unul cate unul si vedem care necesita si care nu necesita autorizatie. Un aspect important este acela ca sunt anumite activitati care au nevoie de autorizatie de mediu doar in anumite conditii, spre exemplu, doar daca in productie se face zilnic o anumita cantitate de produse finite sau daca vorbim despre un restaurant, necesita autorizatie de mediu daca are peste 100 de locuri si aici luam in calcul locurile din interior, cat si cele de pe terasa care nu sunt permanente de cele mai multe ori dar si acelea se iau in considerare. Un alt aspect este faptul ca autorizatia de mediu, in cele mai multe cazuri este intalnita in cazul producatorilor pentru ca acolo impactul asupra mediului este unul important dar si in aceste activitati exista exceptii si nu se limiteaza la sfera producatorilor. Chiar si activitati din zona transporturilor, comertului si horeca pot necesita aceasta autorizatie in functie de conditii. Cum spuneam mai devreme, am dat exemplul restaurantului, tocmai pentru ca este foarte des intalnit. Daca nu isi obtine societatea autorizatia de mediu si are un cod CAEN autorizabil atunci sanctiunile sunt foarte mari, pot ajunge la 60.000l lei, cat si inchiderea activitatii pana in momentul in care acest act de reglementare este obtinut.
Reporter: Daniela, povesteste-ne putin spre exemplu, noi avem nevoie sa ne luam autorizatie si nu facem lucrul aceasta. Cum descopera autoritatile ca nu avem autorizatie, vin pur si simplu inopinant la noi la sediu sau care este procedura?
Daniela: Da, pot sa descopere in cazul unui control. Cei care vin si constata sunt in general cei de la Garda de Mediu, ei reprezentand organul de control care tine de Agentia pentru Protectia Mediului iar Agentia pentru Protectia Mediului se ocupa de eliberarea acestor acte de reglementare. Nu am avut pana acum situatii in care Agentia pentru Protectia Mediului sa fi notificat sub o forma sau alta Garda de Mediu pe baza unei liste primite de la Registrul Comertului, nu au fost astfel de situatii.
Reporter: Bun. Putem sa mergem mai departe, cred ca am inteles cam care sunt regulile nescrise aici.
Daniela: Pentru ca vorbeai tu la inceputul discutiei despre schimbari in legislatie privind autorizatiile de mediu, am decis sa discutam despre aceasta schimbare si anume, obtinerea vizei anuale. Este o schimbare foarte controversata, a fost adoptata mai intai necesitatea vizei anuale in 2019, ulterior a fost anulata decizia de Curtea Constitutionala si iata ca, anul acesta prin ordinul 1150/2020, incepand cu data de 11 iulie 2020 este obligatorie vizarea anuala a autorizatiei de mediu. Ceea ce este foarte important sa inteleaga toti operatorii economici este ca, aceasta viza anuala nu se limiteaza doar la autorizatiile de mediu care au fost emise cu o perioada nedeterminata si unde este mentionat in mod specific faptul ca necesita viza anuala, ci se aplica pentru toate autorizatiile de mediu chiar si pentru cele emise in trecut care au o data de valabilitate stabilita. Documentatia necesara obtinerii vizei anuale nu este una complexa doar ca este foarte important sa se respecte termenul de depunere. Mare atentie, cu cel putin 60 de zile inainte de luna si ziua expirarii/emiterii autorizatiei actuale dar nu mai mult de 90 dezile. Practic, autoritatile ne-au dat la dispozitie un interval de 30 zile in care aceste documente sa fie depuse, urmand ca dupa depunerea lor sa se faca o vizita pe amplasament de catre un inspector al Agentiei pentru Protectia Mediului care sa constate in ce masura au existat sau nu modificari din momentul obtinerii autorizatiei pana in prezent. Este de asemenea, foarte important sa mentionez faptul ca mai sunt situatii in care agentii economici sunt constienti ca au facut astfel de modificari si in momentul depunerii documentatiei pentru viza, este necesar sa completeze o declaratie pe proprie raspundere ca nu au existat modificari. Sfatul nostru este, daca stiu ca au existat sa mearga mai degraba pe procesul de revizuire a autorizatiei de mediu decat sa depuna pentru viza si apoi sa constate ca nu este in regula la vizita inspectorului de la Agentia pentru Protectia Mediului.
Reporter: Bun. Si ca sa subliniem inca o data, apropo de termenul acesta de 11 iulie, cand a intrat practic in vigoare aceasta obligatie cu vizarea anuala. Hai sa facem un pic o structurare. Toate companiile care aveau autorizatie de mediu valabila la 11 iulie 2020, trebuie sa se adreseze Agentia pentru Protectia Mediului pentru a-si obtine viza anuala iar companiile care solicita autorizatia de mediu dupa 11 iulie din 2021 trebuie sa depuna documentatia pentru vizele anuale. Da?
Daniela: Da, sau cei care si-au revizuit autorizatia de mediu anul acesta nu trebuie sa depuna pentru viza anul acesta. Ma bucur ca ai subliniat acest aspect, sa nu il omit eu. Dar intr-adevar, trebuie sa se si incadreze in termen pentru ca, daca eu am avut termenul de expirare in data de 20 iulie, ar fi trebuit sa depun conform legislatiei cu cel putin 60 zile inainte, legea a intrat in vigoare incepand cu 11 iulie si nu aveam cum sa ma incadrez in termen. Prin urmare, voi depune abia in anul 2021.
Reporter: Am inteles. Practic, decizia intre a alege sa mergem pe calea de vizare a autorizatiei de mediu existente versus cea in care revizuim autorizatia de mediu, depinde efectiv de situatia din teren. Daca s-au schimbat sau nu conditiile pe baza carora noi am obtinut in prima faza acea autorizatie de mediu.
Daniela: Da, exact.
Reporter: Sublinierea pe care ai facut-o tu si abordarea prudenta este ca, daca s-au modificat lucruri mai bine optam pentru revizuire si nu pentru vizarea anuala. Practic, vizarea anuala este mai degraba o procedura prin care noi zicem, da, am desfasurat activitatea pe fix aceleasi coordonate pe care le-am avut si cand am obtinut prima oara acea viza si nu s-a shimbat absolut nimic.
Daniela: Da, exact. Un alt aspect foarte important, as spune eu cel mai important cu privire la viza anuala este faptul ca, daca nu sunt depuse in termen documentele se va suspenda activitatea agentului economic pe o perioada egala cu numarul de zile de intarziere si de asemenea, va fi notificata Garda de Mediu. Daca eu ar fi trebuit sa depun pentru viza pana pe data de 20 august si am depus pe 25 august, mi se va suspenda activitatea cu 5 zile si nici nu voi mai putea sa o desfasor pentru ca risc sa am un control din partea Garzii de Mediu, avand in vedere ca ei sunt automat notificati in momenutul in care se trimit astfel de notificari de incetare de catre Agentia pentru Protectia Mediului catre agenti economici.
Reporter: Pentru ca tot vorbeam de aceste termene de 60 zile, 90 zile, este si o intrebare pe chat si venise si una pe e-mail anterior inceperii evenimentului. Cum calculam termenul acesta, sunt 60 zile lucratoare sau sunt 60 zile calendaristice?
Daniela: Calendaristice.
Reporter: Bun. Deci practic, avem 2 luni sa zicem asa.
Daniela: Da, cu 2 luni inainte sau 3 luni dar neaparat sa se incadreze in aceasta perioada. Daca eu vreau sa depun cu 3 luni si jumatate inainte, nu pot face acest lucru.
Reporter: Vad ca au inceput sa mai vina intrebari pe chat, este una legata de o firma de constructii care are mai multe santiere, pe o perioada mai mica de 6 luni si ne intreaba utilizatoarea daca trebuie o astfel de firma sa isi ia autorizatia de mediu.
Daniela: Pentru activitatea respectiva, in principiu nu este necesara autorizatia de mediu. Asa cum va spuneam la inceput, pot valida pe baza codurilor CAEN adica se verifica codurile CAEN, dar pentru activitatea de constructii in sine nu este necesar autorizatie de mediu. Depinde insa de cod, trebuie sa verificam.
Reporter: Deci ne uitam un pic pe certificatul constatator eliberat de Registrul Comertului, comparam ce coduri CAEN avem inscrise acolo cu codurile de care mentionai tu, lista aceia pe care ai spus-o la inceput si de abia acolo vedem exact ce avem de facut, daca mergem sau nu pe ideea autorizatiei de mediu. Bun. Hai sa mergem mai departe, ma mai uit eu prin intrebari si te mai intrerup daca este necesar. Povesteste-ne un pic de partea financiara ca poate si asta ar fi interesanta, ce tarife se percep pentru vizare, pentru revizuire, daca sunt diferente intre ele.
Daniela: Pentru obtinerea autorizatiei de mediu este un cost de 500 lei, care se achita la Agentia pentru Protectia Mediului si de asemenea, se mai plateste un anunt la un ziar de circulatie nationala sau in fine, un ziar local daca vorbim despre o anumita zona si nu se doreste la un ziar de circulatia nationala. Pentru partea de viza este un tarif de 100 lei, care trebuie achitat.
Reporter: Avem in procedura, nu stiu daca am dreptate sau nu, poate ma ajuti tu sa clarific asta. In cazul in care ni se respinge cererea de vizare, banii platiti sunt buni platiti, nu ii mai primim inapoi nu? Parca asa este reglementarea.
Daniela: Da, da. Si chiar si pentru cererea de autorizare este aceeasi regula. Daca eu doresc sa obtin autorizatia de mediu, voi plati tariful respectiv si voi urma procedura. In cazul in care nu mi se va aproba pentru activitatea pe care o desfasor din diverse motive, tariful este achitat.
Reporter: Ne mai intreaba cineva pe chat, nu are legatura neaparat cu banii dar tot cu obtinerea acestor autorizatii. Zice asa, daca exista institutii care se vor sesiza din oficiu ca a expirat autorizatia de mediu, inseamna ca exista o situatie a firmelor a caror viza le expira. Se poate verifica undeva aceasta lista? Eu tind sa cred ca nu, daca ar fi publica ar fi mai usor pentru toata lumea. Cred ca sunt mai degraba chestiuni interne pentru Garda de Mediu, nu?
Daniela: Din ceea ce stiu eu, nu merg neaparat pe o lista. In momentul in care ai o autorizatie de mediu, clar esti inregistrat la Agentia pentru Protectia Mediului cu numarul autorizatiei de mediu pe care o detii. Iar Garda de Mediu trebuie sa vina in control, cel putin o data pe an. Se poate ca aceasta sesizare sa fie facuta chiar de catre Garda de Mediu in momentul in care vine in control si observa ca tu nu ti-ai depus actele pentru obtinerea vizei. De cele mai multe ori, acesta este scenariul.
Reporter: Asta este scenariul comun sa zicem, asa se intampla cel mai des.
Daniela: Da, exact. Dar se poate intampla si invers.
Reporter: Ne mai spune cineva o situatie cu o firma de colectare deseuri – hartie care trebuia sa obtina viza anuala pe 15 ianuarie, probabil pe prima varianta a reglementarii, inainte stii ca a fost povestea cu Curtea Constitutionala si zice ca s-au dus la Agentia pentru Protectia Mediului, acestia au spus ca sunt publicate normele de aplicare si ca nu mai trebuie sa faca nimic in anul acesta si sa vina in 2021 pentru viza. Utilizatorul ne povesteste ca nu a mai facut nimic conform indicatiilor de la Agentia pentru Protectia Mediului si ne intreaba daca risca sa aiba activitatea suspendata.
Daniela: Atata timp cat nu s-a incadrat in termenul acela cu cel putin 60 zile dupa data de 11 iulie, nu risca nimic.
Reporter: Bun. Suntem la minut cu intrebarile. Uite ca a mai venit una in timp ce vorbim si anume, ce se intampla daca o firma depune declaratia doar la Agentia de Mediu si nu a depus si la Administratia Fondului pentru Mediu? Nu cred ca inteleg intrebarea asta..
Daniela: Da, nici eu nu o inteleg pe deplin. Probabil se refera la declaratia AFM pentru ca altfel nu imi imaginez la ce declaratie s-ar putea referi. Declaratia pentru ambalaje se depune la AFM, probabil a depus un raport.
Reporter: Asta cumva face parte din a doua etapa a discutiei noastre, vedem atunci…intram noi in subiect si lamuresti tu ce este si vedem daca mai sunt ai alte neclaritati pe care le adresam atunci. Hai sa mergem mai departe si ca sa nu tinem prezentarea in loc, ma mai uit eu prin intrebari. Da?
Daniela: Sigur. Ajungem la capitolul revizuirii autorizatiei de mediu, cumva eu am facut o introducere a urmatorului subiect si pentru ca am fost intrebata care este taxa, este 250 lei pentru obtinerea revizuirii. Ce este important de retinut este faptul ca orice schimbare de fond in activitatea desfasurata sau pe amplasament, necesita revizuirea autorizatiei de mediu. Se pot considera modificari de fond, urmatoarele: o capacitate mai mare de productie, un utilaj aditional, schimbarea modalitatii de alimentare cu apa. Practic, orice modificare care are un impact sub o forma sau alta asupra fluxului tehnologic si poate sa genereze de exemplu, o cantitate mai mare de deseuri pentru ca deseurile respective vor polua mediul inconjurator. O capacitatea mai mare de productie pentru ca in momentul in care se produce mai mult normal ca se si polueaza mai mult, depinde de fluxul tehnologic. Poate ca activitatea respectiva sa foloseasca in fluxul tehnologic substante chimice periculoase, poate sa foloseasca diverse uleiuri sau tot felul de materii prime care au impact asupra mediului. Si atunci, de aceea in momentul in care exista astfel de schimbari este foarte important sa ne adresam Agentiei pentru Protectia Mediului. Daca nu suntem siguri in ce masura schimbarea este una care necesita revizuirea autorizatiei, sfatul meu este sa se faca totusi o notificare catre Agentia pentru Protectia Mediului iar in cazul in care nu este o schimbare ce necesita revizuire, li se va da o negatie. Aceea este dovada ca ei au notificat si in cazul unui control nu poate nimeni sa conteste ca este necesara revizuirea. Da, este clar, ei au primit un raspuns ca nu este necesar si atunci autorizatia de mediu este valabila exact asa cum a fost emisa.
Reporter: Acesta mi se pare un sfat bun si as vrea il subliniem, sa ni-l notam acolo, ca pana la urma orice dovada scrisa valoreaza foarte mult in relatia cu autoritatile, desi este bine sa fim acoperiti de hartii pentru orice fel de abordare a inspectorului care vine efectiv in control.
Daniela: Corect. In cazul in care autorizatia nu este revizuita, un control din parte Garzii de Mediu poate solicita remedierea acestor nereguli si sa se ofere un termen pentru a se conforma sau pot dispune inchiderea activitatii pana in momentul in care se obtine actul de reglementare revizuit.
Reporter: Exista si ceva sactiuni pentru acest document?
Daniela: Da, sigur. Bineinteles. Se pot da si amenzi pentru ca actul de reglementare nu este 100% valabil.
Reporter: Bun. Deci, nu numai ca luam amenzi dar s-ar putea sa ne trezim si cu activitatea suspendata care ni se pare sanctiunea supremea, cea mai mare.
Daniela: Da, de aceea este foarte important si in cazul vizei anuale pentru ca orice intrerupere a activitatii are un impact major asupra oricarui agent economic si atunci este bine sa fie cu totii foarte foarte atenti la acest aspect.
Reporter: Ca durata din experienta clientilor vostri, cam cat dureaza dupa ce depui documentatiile acestea, cat dureaza efectiv in zile, in luni sau in ce masuram timpul de raspuns al autoritatilor?
Daniela: Pentru obtinerea autorizatiei de mediu cat si pentru revizuirea acesteia, vorbim de un termen maxim de 90 zile de la depunerea a documentatiei complete.
Reporter: Deci acesta este reglementat practic de legislatie si este si respectat in practica. V-ati intalnit vreodata in experienta voastra cu depasiri a termenului acesta?
Daniela: Da, mai sunt depasiri. In momentul in care se constata ca sunt anumite aspecte care trebuie schimbate pe amplasament sau la vizita inspectorului din partea Agentiei pentru Protectia Mediului, acesta dispune noi modificari sau solicita documente aditionale, se va prelungi si termenul. Pentru ca ei au la dispozitie cele 90 zile in care este necesar sa se faca si vizita pe amplasament In mod normal ar trebui aduse si completarile si ulterior cand totul este in regula sa se emita autorizatia de mediu.
Reporter: Apropo de vizitele acestea pe amplasamente pentru revizuirea autorizatiilor. Cum se desfasoara ele acum in contextul acesta pandemic de distantare fizica? Se intampla?
Daniela: Ca si pana acum. Da, se intampla. Intr-adevar cu masurile de protectie aferente dar nu au cum sa fie facute intr-o alta maniera.
Reporter: Da, nu ai putea sa verifici amplasamentul pe zoom, cum suntem noi aici. Bun, hai sa iti mai dau o intrebare tot legata de autorizatii de mediu. Ne povesteste un utilizator ca vorbim de o autorizatie de mediu emisa in 4 noiembrie 2013, care avea valabilitate de 10 ani. Suntem obligati sa obtinem viza anuala?
Da, suntem. Iar in conditiile in care nu au urmat procedura de obtinere a vizei ce risca in acest moment si ce ar trebui sa faca?
Daniela: I se va opri automat activitatea cu perioada in care au intarziat si au intarziat destul de mult.
Reporter: Deci practic, la momentul depunerii actelor se opreste automat activitatea?
Daniela: Nu se va opri pentru ca lor le expira in noiembrie. Daca ei depun se va calcula de la data la care trebuiau sa depuna pana in prezent cand au depus si perioada aceasta se considera dupa data de 4 noiembrie. Deci practic, ei ar avea decembrie si noiembrie blocat, cam asa cred ca este ca si perioada daca imi dau eu seama bine ca ne apropiem de 4 noiembrie, deci ar fi cam 2 luni.
Reporter: Am inteles. Si nu exista nicio varianta sa scapam de sanctiunea aceasta, nu?
Daniela: Daca au niste motive valide, pot sa conteste decizia Agentiei pentru Protectia Mediului de suspendarea a activitatii. Este tot ceea ce ar putea sa faca iar daca nu depun deloc si depun abia anul viitor, in cazul unui control oricum se va intampla acelasi lucru.
Reporter: Uite, mi se mai pare o intrebare interesanta asta. Daca suntem in proces de revizuire si obtinem anul viitor revizuirea, cand depunem documentatia pentru viza anuala?
Daniela: Daca sunt in proces de revizuire atunci nu mai este necesar sa depuna pentru viza decat anul urmator, atata timp cat revizuirea o obtine anul acesta. Practic in anul in care se obtine revizuirea nu mai este necesara viza, scrie foarte clar in legislatie pentru ca in cadrul procesului de revizuire s-a evaluat amplasamentul si toate modificarile au fost cuprinse in acea revizuire.
Reporter: Deci practic, obtinem revizuirea in 2021, in 2021 nu mai facem niciun demers pentru obtinerea vizei anuale pentru ca nu mai este necesar, se considera cumva ca ne-am reinnnoit sa zic asa autorizatia. Si abia in 2022 vom face demersurile pentru obtinerea vizei anuale in conditiile in care cum ziceam, nu se shimba nimic fata de ultima revizuire pe teren efectiv.
Daniela: Exact, da.
Reporter: Bun, hai sa mergem mai departe.
Daniela: Bun. Urmatorul subiect este cel privind obligatiile AFM. Cred ca este un subiect favorit pentru toti operatorii economici pentru ca sunt foarte multi care trebuie sa faca aceste declaratii si atunci acesta este motivul pentru care am ales ziua de astazi sa discutam un pic mai detaliat privind obligatille catre Administratia Fondului pentru Mediu. Sunt trei mari subiecte pe care eu le-am trecut in agenda: ce trebuie sa declare la AFM, cum pot sa economisesc bani privind contributia la AFM si cum decurge un control AFM. Primul subiect il am cuprins si in prezentare urmand ca pentru celelalte doua sa discutam si bineinteles, vom lua intrebari si din partea utilizatorilor si atunci sunt sigura ca vom descoperi toate secretele, sa le spunem asa.
Reporter: Nici nu imi fac griji.
Daniela: Ok. Exista o lista destul de mare privind obligatiile catre Administratia Fondului pentru Mediu care nu este pe deplin cunoscuta de catre toti agentii economici. Pe de o parte pentru ca nu li se aplica multora dintre ei toate aceste obligatii, pe de alta parte pentru ca pur si simplu unii nu stiu si nu au aflat ca de fapt in afara de ambalaje despre care majoritatea stiu, sunt si alte lucruri pe care ar trebuie sa le ia in calcul si anume, pentru ambalajele puse pe piata asa cum spuneam taxa este de 2 lei/kg. Practic, orice importator in momentul in care pune pe piata un produs pe care il achizitioneaza este ambalat sau un produs care rezulta din procesul tehnologic trebuie sa fie ambalat sub o anumita forma si atunci, aceasta este obligatia de a declara catre Administratia Fondului pentru Mediu cantitatea de ambalaje puse pe piata iar taxa pentru aceasta cantitate este de 2 lei/kg pentru 60% din cantitatea de ambalaj, o taxa care se plateste direct la Administratia Fondului pentru Mediu in ianuarie pentru anul anterior. Un alt aspect este procentul de 2% din venturile realizate din vanzarea deseurilor, practic in momentul in care eu ca generator de deseuri voi vinde deseurile respective. Sa iau un caz mult mai practice: am foarte mult carton din ambalaje care imi ramane pe amplasament si gasesc un colector care este dispus sa cumpere acel carton de la mine pe care el va reusi mai departe sa il valorifice, atunci cand eu facturez colectorul pentru suma pe care el mi-o datoreaza voi mentiona foarte clar pe facturi acest procent de 2% care va trebui sa fie achitat de catre colector mai departe catre Administratia Fondului pentru Mediu. El se opreste la generator dar cel care declara si face plata catre Administratia Fondului pentru Mediu este colectorul. Sper ca am reusit sa explic, este un pic mai complicat.
Reporter: Eu cred ca am inteles. O sa ii invit pe utilizatori sa ne scrie daca mai au nevoie de clarificari in directia aceasta si ti le adresez.
Daniela: Ok. Apoi avem contributia de 2% din valoarea substantelor periculoase introduse pe piata nationala si aici la fel sunt eligibili importatorii sau producatorii de astfel de substante periculoase. Ne referim la substante periculoase pentu mediu si pentru ca am avut o intrebare adresata de catre un utilizator inainte de webinar voi raspunde acum. Voia sa stie daca se aplica doar pentru substante pure sau si pentru amestecuri. In principiu trebuie sa fie o puritate de peste 90%.
Apoi ar fi taxa de 2 lei/kg pentru anvelopele introduse pe piata nationala si aici exista un target de reciclare asa cum avem si in cazul ambalajelor, o tinta de reciclare. Practic, daca vorbim despre o activitate de service unde se face achizitie de anvelope sau o activitate pur si simplu de comert cu anvelope, agentul economic trebuie sa ia in cacul ca este eligibil pentru aceasta taxa iar in cazul in care ele vin ambalate si pentru ambalajele anvelopelor. Tinta de valorificare este de 80% in cazul anvelopelor.
Mai departe putem vorbi despre echipamentele electrice si electronice. Toti cei care pun pe piata echipamente electrice si electronice sunt obligati sa le declare la Administratia Fondului pentru Mediu, se declara tipul echipamentului si greutatea acestora si exista o lista de categorii in care ele se incadreaza. Si in cazul echipamentelor avem o tinta de reciclare de 45% si o taxa care se plateste la Administratia Fondului pentru Mediu de 4 lei/kg, exceptie facand sursele luminoase unde avem 20 lei/kg. Pentru baterii si acumulatori, similar cu obligatiile privind echipamentele electrice, se declara tipul bateriei si greutatea iar taxa este tot de 4 lei/kg.
Nu in ultimul rand ecotaxa de 0,15 lei/buc pentru introducerea pe piata a pungilor si sacoselor din plastic, aceasta se declara trimestrial la Administratia Fondului pentru Mediu.
Acum am discutat despre cele mai frecvente, ar mai fi si alte tipuri de obligatii: in ceea ce priveste operatorii economici detinatori de surse stationare care genereaza emisii de poluanti in atmosfera, cei care utilizeaza noi terenuri pentru depozitarea deseurilor valorificabile, proprietarii de paduri, cei care realizeaza venituri din vanzarea masei lemnoase. Acestea sunt mai putin intalnite si este cel mai potrivit sa fie tratate punctual, de aceea nu am detaliat pe acest subiect.
Reporter: Da, este bine ca le-am punctat pe cele mai comune sau mai mari, sa le zicem asa sau cele principale. As vrea sa trec cu tine un pic prin cateva intrebari, recunosc ca nu stiu atat de bine zona aceasta si atunci imi este greu sa inteleg, poate ma ajuti tu sa vedem daca reusim sa le explicam oamenilor ce ne intreaba aici, o sa le iau in sens invers cronologic. Ne intreaba cineva legat e contributia de 2% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor, daca deseurie sunt ambalaje de deseuri. Imi aduc aminte din webinar-ul trecut ca sunt doua chestiuni diferite parca, nu? Explica tu…una este deseul, una este ambalajul, sunt doua contributii diferite.
Daniela: Da, da. Sunt deseuri de ambalaje sau deseuri de alt tip. Vorbim de deseuri reciclabile in aceasta categorie.
Reporter: Asa. Ne mai intreaba cineva, daca de pe santier mi-au ramas deseuri de lemn si le vand unei firme trebuie neaparat sa fie inregistrata ca firma colectoare de astfel de deseuri? Si cum se verifica daca firma este colectoare?
Daniela: Da, daca raman deseuri de lemn trebuie date unui colector autorizat. Se va solicita acestuia autorizatia de mediu si astfel puteti valida ca agentul economic respectiv este autorizat pentru activitatea de colectare, specific pentru deseurile de lemn pentru ca nu puteti sa dati unui colector care are autorizatie pentru alte tipuri de deseuri. Deci, trebuie verificat sa fie pentru tipul de deseu pe care dumneavoastra il predati catre aceasta companie.
Reporter: Dar altfel nu exista sa zicem, un registru public unde eu pot sa intru si sa caut dupa nume daca este sau nu colector de deseu de tipul x sau y, nu?
Daniela: Exista niste liste pe site-ul Ministerul Mediului, nu stiu daca sunt complete sau actualizate dar exista.
Reporter: Deci avem varianta sa verificam listele acelea o data, ca un soi de predocumentare, si apoi daca gasim poate un alt operator care nu apare neaparat pe lista sa ii solicitam aceasta autorizatie care ii da lui dreptul sa fie colector.
Daniela: Da, autorizatia de mediu.
Reporter: Ne mai intreaba cineva, cum se face factura cu cei 2% pentru Fondul de Mediu.
Daniela: Este vorba despre un document contabil, deci contabilitatea trebuie sa stie cum trebuie trecuta si in ce cont contabil trebuie trecuta aceasta taxa pe factura. Dar daca ne referim intr-o maniera simplista, pur si simplu se adauga o linie in care este mentionata taxa de 2% si se calculeaza valoarea din suma totala ce se datoreaza colectorului iar acesta plateste generatorului valoarea fara cei 2%.
Reporter: Asa…si tot legat de factura pentru deseuri, ne intreaba cineva, se taxeaza pe factura si nu apare in declaratia AFM?
Daniela: Nu inteleg intrebarea..
Reporter: Daca vine cu clarificari poate reusim sa formulam un raspuns, insa haideti sa ne limitam la intrebari legate efectiv de tipul de contributii sau tipul de obligatii pe care le avem fata de autoritatea Fondului pentru Mediu pentru ca aspectele acestea fiscale si contabile nu avem cum sa le lamurim aici, Daniela este specialist pe zona asta de solutii de mediu si consultanta in directia aceasta, nu este fiscalist sau economist.
Daniela: Da..si nu as vrea sa dau o informatie gresita.
Reporter: Mai degraba intrebati la departamentul de contabilitate, cu siguranta ei ar trebui sa stie cum se fac lucrurile acestea. Ne intreaba cineva, pentru uleiuri de datoreaza taxa de 0,30 lei/kg?
Daniela: Da, 0,30 lei/kg aplicata uleiurilor minerale in momentul in care acestea sunt achizitionate din afara tarii.
Reporter: Perfect.
Daniela: Ele se declara si la Administratia Fondului pentru Mediu, adica sunt cuprinse in declaratie, practic cu valoarea acestei taxe.
Reporter: Ne mai intreaba cineva, daca o firma care produce sosete si care distribuie aceste soseste in cutii ambalate este nevoie sa depuna declaratia la Fondul pentru Mediu?
Daniela: Da.
Reporter: Presupun ca pentru ambalaje practic, nu?
Daniela: Da, da. Ei sunt raspunzatori pentru cutiile in care sunt ambalate sosetele si de asemenea, s-ar putea sa mai fie si alte tipuri de ambalaje acolo pe care ei nu le-au identificat, cel putin eu mai stiu vreo doua care se pot lua in calcul in cazul sosetelor.
Reporter: Asa…cineva vrea o subliniere, deci numai unui colector se pot vinde deseurile? Da, un colector pentru tipul acela de deseu de care intentionam noi sa scapam.
Daniela: Ma bucur ca a fost adresata aceasta intrebare pentru ca este o greseala frecventa. Sunt companii care vand deseurile provenite din fluxul tehnologic ca un subprodus catre alte companii, ceea ce nu este tocmai corect pentru ca resturile ramase din fluxul tehnologic reprezinta un deseu tehnologic, fie ca vorbim despre resturi de carton, de plastic sau alte tipuri de materiale si nu este in regula daca procedeaza in aceasta maniera. Eu stiu ca scopul este unul bun insa exista alte solutii alternative pe care le pot lua in calcul pentru refolosirea acelor resturi de materie prima, important este ca in momentul in care le predau, sa le predea ca deseu pentru ca de la ei ies ca un deseu.
Reporter: Deci practic ce spui tu, ca aceste resturi sa zicem ca ar putea fi refolosite, ca sa poata fi refolosite trebuie sa ramana in compania care le-a produs, care le poate reintroduce prin alte fluxuri tehnologice si dupa aia cumva cantitatea ramasa si din procesele acelea, doar aceea sa fie predata mai departe unui colector.
Daniela: Da, corect.
Reporter: Apropo de situatia cu sosetele. A revenit utilizatorul si ne zice ca, acele cutii de carton noi le trimitem clientilor nu raman in firma.
Daniela: Nu are nicio importanta, ei sunt cei care le pun pe piata. In momentul in care sosetele au plecat ambalate in cutii este raspunderea producatorului sa declare acele ambalaje.
Reporter: Pentru ca practic, ce ziceam mai devreme un pic, aici nu vorbim de contributia pentru deseuri, vorbim despre contributia de introducere pe piata a unor ambalaje care la un moment dat devin deseuri, nu devin de la noi deseuri dar devin de la clientul care a intrat in posesia acelui produs si trebuie sa scape de cutii si de ambalaje.
Daniela: Exact. Toate aceste taxe si cea pentru ambalaje si cea pentru echipamente, baterii, sunt in sarcina producatorului sau a importatorului pentru ca nu se poate urmari ce se intampla pe lant pana la urma cu acel deseu. Exista o taxa si o obligatie de atingere a tintei de reciclare impuse de Administratia Fondului pentru Mediu tocmai in ideea in care sa se implementeze o serie de masuri, astfel incat sa se reduca aceasta cantitate de deseuri care nu sunt reciclate. Vorbim de o tinta de reciclare in cazul ambalajelor de 60%, in cazul echipamentelor de 45%, ceea ce inseamna ca sub o forma sau alta generatorul, cel care pune pe piata practic, este obligat sa ia o masura sau sa finanteze Administratia Fondului pentru Mediu astfel incat sa implementeze programe de reciclare.
Reporter: De aceea se si cheama contributie cumva, platim pentru ce producem sau ce urmeaza sa producem din cauza activitatii noastre ca deseuri sau ca ambalaje sau ca alte lucruri. Practic, contribuim la toate programele acestea menite sa ne ajute cu protejarea mediului si sa scapam de deseurile acestea.
Mai vazusem aici, apropo de deseurile din lemn si de discutia noastra cu firmele colectoare, intreaba cineva daca se pot vinde si persoanelor fizice cu scopul valorificarii in instalatii de incalzire.
Daniela: Da, se pot da si persoanelor fizice pe baza unui proces verbal.
Reporter: Mai este o clarificare legata de obligatia pentru hartie-carton achizitionata din import, daca se aplica si pentru hartia-carton achizitionata de pe piata romaneasca.
Daniela: In cazul in care avem exemplul producatorului de sosete, cutia respectiva vom presupune ca este achizitionata de pe piata din Romania. Cel care produce cutia vinde un produs catre producatorul de sosete, cel care ii da destinatia de ambalaj este producatorul de sosete, nu producatorul de cutii si atunci obligatia este a celui care ii da destinatia de ambalaj. Deci, indiferent de unde este cumparat ambalajul, obligatia o are cel care ii da destinatia de ambalaj fiind o exceptie ambalajele de desfacere, adica cele care se umplu la locul de distributie si aici ne referim la casolete de exemplu.
Reporter: Deci practic, in exemplul pe care ni l-ai dat tu, firma care ne-a vandut noua acel produs care este un ambalaj, are obligatiile ei si cumva va produce niste deseuri spre exemplu si va avea datoria sa contribuie pentru deseurile pe care le produce pentru ca in fluxul tehnologic poate raman resturi de carton sau hartie sau din ce sunt ambalajele respective.
Daniela: Dar nu are obligatia la AFM pentru ele, are obligatia pe deseuri pentru a le preda corespunzator.
Reporter: Exact. Iar aceasta firma care cumpara ambalajul acela ca produs pe care ea il va folosi, de fapt cumpara produsul respectiv ca sa il foloseasca ca ambalaj, are obligatia aceasta cu contributia privind ambalajele, da?
Daniela: Da si am mai putea lua in calcul un aspect. Producatorul de cutii de carton poate sa trimita clientului acele cutii ambalate in ceva sau invelite in folie de plastic. Atunci pentru folia respectiva plateste producatorul de cutii pentru ca el ii da destinatia de ambalaj, nu si pentru cutiile in sine.
Reporter: Am inteles. Este o matematica aici, trebuie mers pe firul lucrurilor.
Daniela: Da…
Reporter: Intre timp au aparut multe intrebari. O sa ma mai uit asa prin ele, pentru produsele noastre folosim cutii de carton de la un producator local, datoram taxa de 2 lei/kg?
Daniela: Da si obligatia de a declara catre Administratia Fondului pentru Mediu.
Reporter: Suntem pe fix situatia de o discutam acum, de exemplu, din deseul textile rezultat din productia proprie se obtin lavete destinate comercializarii, pentru aceasta valorificare se plateste ceva catre Fondul de Mediu?
Nu…discutam mai devreme ca putem sa le refolosim cumva in activitatea noastra si sa facem cumva bani din ele daca avem cum.
Daniela: Da, este important sa le aiba cuprinse toate aceste activitati in autorizatia de mediu, sa nu aiba doar activitatea principala ci si cea privind valorificarea acestor resturi textile in lavete ca produs finit.
Reporter: Bun. Pentru sacosele cu maner personalizate achizitionate cine trebuie sa declare cantitatea de ambalaje introduse, producatorul sau cumparatorul?
Daniela: Cel ai carui brand este pe sacosa.
Reporter: Deci cine a personalizat sacosa.
Daniela: Da.
Reporter: Bun. Puteti sa ma lamuriti in legatura cu trasabilitatea deseurilor din ambalaje? Pai, cred am vorbit despre asta.
Daniela: Nu prea am vorbit, nu.
Reporter: Aveam senzatia ca trasabilitatea inseamna fix cine, cui, unde plateste.
Daniela: Nu. Inseamna ce se intampla cu deseul din momentul in care este preluat de la generator pana in momentul in care este reciclat, aceasta este trasabilitatea si acel deseu poate sa treaca pe lant prin mai multi agenti economici. Intuiesc un pic la ce se refera utilizatorul, o sa incerc sa dau mai multe detalii pe acest subiect si anume, exista varianta in care iti poti atinge tinta de reciclare de 60% despre care vorbeam la inceput, prezentand dovada trasabilitatii deseurilor pe care tu le-ai generat. Acest lucru se aplica in cazul ambalajelor care vin din import sau a celor recuperate de catre comerciant de la clienti. In momentul in care sa zicem ca achizitionez materie prima din afara tarii, toata materia prima va veni ambalata si imi ramane o cantitate foarte mare de carton pe amplasament, cantitate pe care eu o voi da unui colector, el mai departe o va da spre reciclare si imi poate oferi documentele din spate astfel incat eu sa demonstrez ca acea cantitate de carton preluata de la mine a fost reciclata si eu am contribuit la atingerea tintei de reciclare. Ce este important de retinut este ca, intr-un astfel de scenariu trebuie sa existe un contract dublu cu acel colector, un contract de vanzare deseuri si un contract de prestari servicii prin care colectorul isi ia obligatia sa ii ofere generatorului toata lista de documente valabile pentru aceasta trasabilitate astfel incat daca va veni un control din partea Administratiei Fondului pentru Mediu, documentele sa fie corecte si sa se scada de la plata contributiei de 2 lei/kg pentru cantitatile reciclate. Sper ca am reusit sa dau toate detaliile.
Reporter: Eu cred ca am priceput. Ia sa vedem…revin cu, deseurile de ambalaje pana la ce nivel se plateste, respectiv deseu de ambalaj primar cutia produsului, ambalaj deseu secundar folia peste cutia produsului, ambalaj deseu tertiar paletul de lemn?
Daniela: Ok, as vrea din nou sa facem diferenta, vorbim de ambalaje nu de deseuri. Ceea ca mi-a prezentat utilizatorul este intr-adevar o enumerare sa zicem asa, a tipurilor de ambalaje in care poate fi ambalat un produs. Toate tipurile de ambalaje se iau in calcul, nu doar ambalajele tertiare sau ambalajele primare sau ambalajele secundare, deci toate tipurile de ambalaje. Luam in calcul de la amabalajul primar pana la cel de transport.
Reporter: Bun, ne mai intreaba cineva legat de folia de polietilena pe care o importa si care in timp devine ambalaj pentru produsele proprii, cand se declara la AFM introducerea pe piata a acestei folii, la momentul importului sau lunar pe masura ce ea devine ambalaj?
Daniela: Cel mai bine este sa se declare lunar pe masura ce devine ambalaj. Se declara de foarte multe ori si in momentul importului pentru ca uneori este dificil de calculat dar 100% corect asa este, lunar.
Reporter: Daca o societate achizitioneaza lunar marfa din Uniunea Europeana, produsele fiind ambalate in cutii de carton si sunt aduse in Romania pe paleti din lemn, este raspunderea societatii din Romania sa declare la AFM cartonul si lemnul?
Daniela: Da, atata timp cat ele raman in Romania si nu pleaca mai departe intr-o alta tara europeana pentru ca mai sunt si astfel de situatii in care o societate achizitioneaza din comunitate anumite produse si le trimite exact asa cum au venit in tara intr-o alta tara europeana, atunci nu declara nimic daca doar tranziteaza.
Reporter: Exact, deci daca tranzitam Romania nu avem nicio obligatie pentru ca ambalajele sau deseurile acelea nu raman pe teritoriul nostru si nu vor fi desfacute si sa zicem, nu vor trebui sa fie colectate aici intr-o forma sau alta.
Daniela: Da.
Reporter: Bun. Hai sa mergem mai departe, mai este o intrebare apropo de obligatiile declarative si pecuniare ale unei primarii, care a delegat prin concesionare gestionarea serviciului de salubritate si ne intreaba daca au ei ceva de facut practic, daca au delegat toate aceste obligatii?
Daniela: Acest subiect as prefera sa il discutam in particular pentru ca am nevoie de mai multe detalii. Este mult mai amplu decat in cazul obligatiilor agentilor economici.
Reporter: Da. Cum va ziceam la inceputul discutiei, o sa va trimitem la finalul webinar-ului ca de fiecare data un e-mail cu prezentarea pe care a sustinut-o Daniela astazi cu datele ei de contact. Asa ca, pentru situatiile de genul acesta mai specifice va rugam sa discutati in particular pentru ca este nevoie de analiza mai detaliata a situatiei de acolo, nu putem sa raspundem.
Daniela: In mod normal trebuie sa faca declaratii dar ti-am zis, pana nu vedem specific nu pot sa ma pronunt.
Reporter: Apropo de obligatia societatiilor de a recicla si de a colecta, de fapt diferentiat deseurile si ne intreba daca imi aduc bine aminte, cam cate recipiente trebuie sa existe separat si stiu ca era o chestiune legata de faptul ca spatiul este inchiriat si ca preluarea efectiva a gunoiului se face de catre chirias.
Daniela: De catre proprietar probabil, nu?
Reporter: Nu, chiarias. Deci, probabil ca este o firma care are un sediu si care este dat in chirie, din ce inteleg eu sau care il inchiriaza.
Daniela: A ok. De aceea nu imi era nici mie clar.
Reporter: Hai sa vorbim asa in general despre colectarea selectiva
Daniela: Da. Trebuie sa existe recipiente pentru fiecare tip de deseu, etichetat cu codul de deseu corespunzator, practic carton, plastic, metal, menajer, orice alt tip de deseu rezultat dintr-un flux tehnologic, fiecare are un cod specific si trebuie sa fie depozitat separat. Acum daca vorbim de deseuri voluminoase nu este neaparat necesar sa existe un container daca nu se poate achizitiona, doar ca trebuie sa existe un spatiu special pentru acel tip de deseu, sa fie in primul rand pe o platforma betonata, sa fie un spatiu inchis si acoperit, ferit de intemperii in dreptul caruia sa avem aceasta eticheta care contine codul de deseu.
Reporter: Perfect. Mai luam o singura intrebare legata de reciclare pentru ca este chiar ultima venita, ce inseamna reciclarea individuala si ce documente trebuie sa existe pentru a dovedi acest tip de reciclare.
Daniela: Exact despre acest lucru am vorbit cand am discutat despre trasabilitate, aceea este reciclarea individuala si trebuie sa existe o serie intreaga de documente si specificatii pe documentele de trasabilitate, de exemplu trebuie sa existe o factura de prestari servicii intre generator si colector asa cum va spuneam, este neaparat necesar sa fie un contract intre cei doi nu doar de preluare a deseurilor ci si de prestari servicii care sa se finalizeze cu aceasta factura prin care colectorul a preluat de la generator cantitatea respectiva de deseu pe care mai departe o da spre reciclare in numele lui. Sunt mai multe documente si fiecare trebuie sa tina cont de o serie de aspecte. Mai departe de la colector la reciclator, daca acel colector nu este si reciclator sau valorificator final si acolo trebuie sa existe tot asa o factura, trebuie sa existe o anexa de predare a deseului respectiv.
Reporter: Deci sunt mai multe documente in functie si de situatii specifice sau particulare.
Bun. Pentru ca mai avem cam jumatate de ora cel mult pentru discutia noastra, haideti sa mergem mai departe. Sunt convinsa ca intrebarile pot fi infinite pe zona asta de deseuri, de asta cred ca este si important sa lucrati cu un specialist atunci cand va indepliniti obligatiile mai ales daca nu aveti un responsabil de mediu care sa cunoasca foarte bine legislatia in interiorul companiei, mai bine delegati si externalizati chestiunea aceasta pentru ca sunt obligatii complexe, sunt foarte multe chestiuni legislative si trebuie verificate in functie de situatia particulara a fiecarei afaceri, ca pana la urma un flux tehnologic chiar daca lucram in aceeasi industrie nu este acelasi daca avem acelasi domeniu de activitate si atunci in functie de chestiunile acestea trebuie luate decizii punctuale, apropo de declaratii si obligatii legate de conformarea aceasta. As vrea sa mergem mai departe in ideea ca mi se pare foarte important si celelalte doua subiecte, mai ales zona de controale si de economisire a banilor. Hai sa vedem ce mai zicem aici.
Daniela: Ok. Va spuneam ca sunt mai multe alternative de atingere a tintei de reciclare si fix acest subiect o sa il dezvoltam acum, am inceput un pic prin intermediul intrebarilor primite. Sunt mai multe optiuni, prima optiune este aceea de a plati catre Administratia Fondului pentru Mediu cei 2 lei/kg, este insa si cea mai scumpa. Daca eu introduc pe piata o cantitate mare de ambalaje va fi mult mai eficient pentru mine din punct de vedere costuri sa inchei un contract cu o organizatie de transfer responsabilitate. Aceasta organizatie practic, realizeaza tinta de reciclare de 60% in numele meu. Cum anume? Au la randul lor contracte cu colectori din piata pentru tipurile respective de ambalaje si acesti colectori se asigura ca le furnizeaza lunar cantitatea de ambalaje de care ei au nevoie pentru a realiza tintele de reciclare pentru toti clientii din portofoliu. Ceea ce inseamna ca pentru mine este in primul rand mult mai ieftin si in al doilea rand este un proces destul de simplu pentru ca stiu ca firma respectiva se ocupa in numele meu prin contractul pe care l-am semnat si atunci responsabilitatea mea este de a achita lunar factura si de a declara mai departe catre Administratia Fondului pentru Mediu cantitatile de ambalaje pe care le-au pus pe piata. O alta varianta, cea de-a treia practic, prima am zis ca este plata la AFM, a doua transferul de responsabilitate si cea de-a treia este trasabilitatea. Aceasta este si mai complexa din punct de vedere al actelor pe care trebuie sa le verificam si de aceea va spuneam eu ca nu pot acum sa ofer o lista a tuturor documentelor. Practic, este necesar sa ma asigur ca deseul pe care eu l-am predat catre colector si care provenea de la achizitiile mele din afara tarii, a ajuns pentru a fi reciclat si toate toate documentele de pe acest lant sunt corecte. De multe ori se intampla ca acele deseuri sa fie reciclate in afara Romaniei, ceea ce inseamna ca actele pe care trebuie sa le primesc sunt diferite decat in cazul celor pe care le primesc daca am reciclat deseul in Romania. In aceasta situatie in care un agent economic decide sa isi atinga tinta de reciclare individual prin intermediul dosarului de trasabilitate este foarte important ca persoana care se ocupa de declaratii la Administratia Fondului pentru Mediu sa aiba cunostiintele necesare si sa fi verificat toate aceste documente conform legii, sa nu omita nimic pentru ca daca lipseste un singur document, dosarul respectiv este considerat invalid si Administratia Fondului pentru Mediu va obliga agentul economic sa plateasca cei 2lei/kg pentru cantitatile de ambalaje. Deci, acestea sunt cele trei metode si economisesc bani fie predand responsabilitatea catre organizatia de transfer de responsabilitate, fie facandu-mi propriile dosare de trasabilitate prin care pot demonstra ca eu am reciclat. Pentru unii agenti economici poate sa fie mai ieftin sa mearga pe varianta dosarelor de trasabilitate dar aici mentionez ca nu toti pot sa beneficieze de aceasta varianta pentru ca daca eu aduc din afara tarii niste produse finite si exact asa cum imi intra in tara pleaca mai departe la client sau in fine, sa zicem ca imi raman pe amplasament doar ambalajele de transport, eu niciodata nu voi putea atinge tinta de 60% doar prin aceasta metoda, va trebui sa suplimentez fie platind catre AFM 2 lei/kg, fie avand un contract cu o organizatie de transfer de responsabilitate pentru diferenta care imi trebuie pana la atingerea tintei de reciclare.
Reporter: Cum reusim sa facem analiza asta, la ce aspecte ar trebuie sa ne uitam ca sa stim daca mergem pe o varianta sau cealalta?
Daniela: In primul rand trebuie sa ne uitam la cantitatea de ambalaje, in al doilea rand la provenienta ambalajelor respective si daca ele raman sau nu pe amplasament, acest lucru este foarte important pentru ca eu nu voi putea folosi pentru trasabilitate un ambalaj al unui produs pe care eu l-am luat din Romania, in niciun caz. Sau daca eu sunt producator si am obligatia sa declar ambalajele produselor mele, eu voi cumpara ambalaje de pe piata din Romania imi voi ambalaja produsele si le voi trimite mai departe, eu nu am niciun ambalaj care sa imi ramana pe amplasament atata timp cat nu fac in paralel si achizitii din afara tarii prin urmare, nu imi raman atunci decat doua variante: sa am un contract cu o organizatie de transfer de responsabilitate care ma ajuta si economisec bani sau sa platesc catre Administratia Fondului pentru Mediu.
Reporter: Am inteles. Reiterez cumva importanta unei persoane dedicate in companie acolo unde se poate, nu mai zic acolo unde este obligatie de a avea o persoana responsabila de chestiunile acestea ce tin de mediu pentru ca domeniul necesita o atentie cumva foarte mare si o analiza extrem de precisa a legislatiei din domeniu dupa cum vedeti, adica trebuie sa fie cineva care sa inteleaga si fluxul tehnologic si procesul industrial, trebuie sa inteleaga si cum se pliaza pe obligatiile legale si sa poata face corelatii. Tocmai de aceea este bine sa vorbiti si cu oameni specializati atunci cand ei nu exista deja in compania voastra.
Daniela: Eu am vorbit acum doar de ambalaje dar acelasi lucru este valabil si pentru partea de echipamente si pentru partea de baterii si pentru anvelope. Toate acestea au o tinta si atunci si pentru ele exista optiunea incheierii unui contract cu o organizatie de transfer de responsabilitate, ba chiar pentru echipamente si baterii este cumva cam singura varianta pentru a se conforma cu totul pentru ca dincolo de obligatia de a le declara la Administratia Fondului pentru Mediu, importatorii de echipamente si baterii sau producatorii de echipamente si baterii au obligatia de a se inscrie intr-un registru al importatorilor si producatorilor de echipamente respectiv de baterii si pentru a se inscrie in acest registru este iarasi un intreg proces in spate. Daca ele nu sunt declarate la AFM sau nu exista inscrierea in aceste registre exista riscul ca in cazul unei achizitii din afara Uniunii Europene marfa sa fie blocata in vama. Stim cu totii ca in momentul in care marfa este in vama tu trebuie sa platesti pentru fiecare zi in care sta acolo. Nu cred ca isi doreste cineva sa plateasca aceste costuri doar pentru ca nu a urmat procedura de inscriere in aceste registre.
Reporter: Bun. Hai sa vedem si partea aceasta de control ca sa atingem toate subiectele pe care ni le-am propus astazi, eu sunt stresul cu timpul.
Daniela: Nu o sa dureze mult. Un control AFM va solicita in primul rand toate documentele contabile, vorbim de facturi, vorbim de packing list, cmr-uri, din toate aceste documente se pot extrage detalii privind cantitatea de ambalaje si nu le vor solicita doar fizic, nu va inchipuiti ca vor pleca de acolo cu cateva dosare si le vor studia ei si apoi vin cu concluziile, vor cere o situatie centralizata a calculului de ambalaje pentru a vedea exact care a fost rationamentul pe care agentul economic l-a avut in momentul in care a intocmit declaratiile si il aplica lunar si apoi vor cere pe anumite luni pentru a extrage si ei datele din documente si a compara cu ceea ce a fost declarat. Aceasta este o parte, sa zicem ca nu ar fi chiar atat de greu, seamana cu un control fiscal. Dincolo de acest aspect, pentru ca dadea cineva un exemplu cu un ambalaj primar, de cele mai multe ori in diferenta dintre net si brut de pe facturi sau de pe packing list nu sunt cuprinse ambalajele primare, va dau si un exemplu practic, daca vorbim despre o crema de fata aceasta vine ambalata intr-o cutie pentru ca altfel nu putem vinde crema de fata varsata, cutia respectiva nu este cuprinsa in diferenta dintre net si brut in 80-90% din cazuri, sunt exceptii acolo unde este cuprinsa si astfel foarte multi agenti economici ajung sa omita sa declare anumite ambalaje ceea ce in cazul unui control se va descoperi pentru ca inspectorul intreaba exact ce tip de produse comercializeaza, cum este ambalat, de foarte multe ori vor sa le vada, vor sa cantareasca pe categorii de produse. Daca ei concluzioneaza ca ceea ce s-a calculat este pe departe de a fi complet vor merge sa cantareasca si pe categorii de produse vor stabili greutatea ambalajelor, o vor multiplica si o vor aplica uniform iar la final vor calcula nota de plata si cu penalitati si dobanzi aferente.
Reporter: Deci verificarile inspectorilor sunt extrem de tehnice si de precise, nu sunt doar asa niste analize de documente pe care le avem noi acolo.
Daniela: Da, de aceea asa cum spuneai tu este bine ca persoana care se ocupa de intocmirea declaratiilor sa fie o persoana care cunoaste legislatia de mediu. De foarte multe ori agentii economici decid sa dea aceasta responsabilitate campaniilor de contabilitate. Pentru ca isi doresc sa ii ajute acestia le intocmesc ca pe orice alta declaratie fiscala, intentia este una foarte buna din partea lor doar ca necunoscand legislatia specifica de mediu exista riscul sa omita anumite aspecte si atunci in cazul unui control clientul sa fie sanctionat si sa trebuiasca sa plateasca din urma si dincolo de faptul ca trebuie sa plateasca cantitatile de ambalaje au si toate aceste dobanzi si penalitati care uneori se pot ridica la sume impresionante.
Reporter: Da, nu este o situatie prea fericita deci cumva trebuie sa fim proactivi in domeniul acesta. Ti se pare ca s-au schimbat abordarile inspectorilor, sunt mult mai atenti ca poate nu stiu, acum cativa ani cand abia au aparut declaratiile acestea si intr-adevar puteai sa dai contabilului sa mai faca inca o declaratie in plus era mai degraba o obligatie birocratica, cel putin asa o intelegeam si eu din discutiile pe care le aveam cu contabilii si intre timp mi se pare ca s-au structurat mult mai bine lucrurile, este o obligatie mult mai importanta si mai consistenta, nu este doar o obligatie care trebuie indeplinita de forma ci trebuie indeplinita si cu fondul sa zic asa.
Daniela: De la inceput erau stabilite toate aceste aspecte care trebuie luate in calcul, intr-adevar in ultimii ani oamenii au devenit mult mai constienti si s-au mai intetit sa spunem controalele si mai sunt situatii in care exact cum iti spuneam, iau ceva din afara Uniunii Europene si se trezesc ca primesc notificare de la Administratia Fondului pentru Mediu, care le spune ca aveti 15 zile la dispozitie sa depuneti declaratiile pentru ca nu le-ati depus.
Reporter: Si pentru ca tot atingi subiectul acesta cu depunerea retroactiva a declaratiilor, sa zicem sa ne dam seama acum dupa webinar ca nu am depus desi ar fi trebuit sa depunem niste declaratii in decursul unor luni, ani anteriori, putem sa facem asta si care este riscul?
Daniela: Sigur, putem face acest lucru, chiar recomand. Este necesar sa avem ultimii 5 ani complete.
Reporter: Si practic, depunerea acestor declaratii retroactive vine automat si cu plata obligatiilor daca ele sunt contributii si ce alte lucruri mai avem acolo. Deci trebuie sa luam in calcul si aspectul financiar mai ales ca ma gandesc ca ajungem la niste sume, avand in vedere ca platim asa deodata pentru o perioada foarte lunga, cred ca sunt niste sume destul de importante.
Daniela: Da, asa este.
Reporter: Dar pe de alta parte ma gandesc ca si amenda in situatia cealalta s-ar putea sa fie la fel de mare iar amenda oricum nu te scapa de plata obligatiilor, nu? Adica platesti si amenda si obligatiile din urma.
Daniela: Amenda este mica daca o comparam cu ce avem de platit din urma, in cele mai multe cazuri.
Reporter: Bun. Daca nu mai sunt alte chestiuni pe care vrei sa le concluzionezi tu legat de treaba asta si de treburile acestea multe pe care le-am dezbatut astazi, mi s-a parut asa un maraton de explicatii. Felicitari ca ai tinut, nu numai ca ai tinut pasul dar ai fost acolo in top cu toate raspunsurile.
Daniela: Multumesc. Uneori imi este dificil sa explic, poate eu stiu mai multe si cumva nu ofer toate detaliile dar sper ca am reusit.
Reporter: Mie mi se pare ca te-ai descurcat foarte foarte bine. Iti multumesc foarte mult pentru prezenta, pentru multitudinea de informatii foarte practice pe care ni le-ai oferit astazi. Nu am apucat sa trecem prin toate intrebarile pentru ca asa cum ziceam putem sa ajungem la situatii infinite pe care le-am putea dezbate aici si nu am mai termina niciodata. Reiterez ideea ca veti avea prezentarea Danielei in e-mail-urile voastre astazi alaturi de inregistrarea acestei discutii in conturile de abonati si tot in e-mail veti gasi si datele de contact ale Danielei daca mai aveti alte intrebari sau chestiuni de lamurit sa le faceti direct cu ea.
Reporter: Va multumesc tuturor pentru prezenta si ne vedem data viitoare cu un nou eveniment. Sa ne vedem cu bine! La revedere!
Daniela: Multumesc mult, Roxana. O zi buna tuturor!