Scurt istoric al pungilor de plastic
Un element predominant in vietile noastre, facand parte din imensul “tabloul” de lucruri pe care le consideram implicite, este punga de plastic. Folosita ca modalitate de transport al alimentelor (si nu numai) dar si ca spatiu de depozitare, punga de plastic parca ne-a fost dintotdeauna disponibila.
Inainte de a fi folosite pungile de plastic sau chiar cele de hartie, erau utilizate sacosele din material textil. In 1852 a fost inventata masinaria ce produce pungi din hartie, iar in 1870 forma dreptunghiulara a acestora. Inventia le-a oferit magazinelor alimentare oportunitatea de a creste valoarea adaugata, punand pungile de hartie, la dispozitia clientilor, in mod gratuit.
Punga de plastic a aparut pe piata ca modalitate de ambalare si transport a sandwich-urilor, in 1957. Abia in 1966 a fost introdusa in magazinele alimentare ca punga pentru produsele cumparate iar in anii ’70 a fost produsa la nivel industrial, magazinele folosind in proportie de 70% pungile de plastic.
In anii ‘90 s-a constatat numarul alarmant de mare de pungi de plastic folosite, avand un efect negativ semnificativ asupra mediului si semnalele de alarma au fost trase cand a fost descoperita Marea Insula de Gunoaie din Pacific (Great Pacific Garbage Patch), un morman gigant de gunoaie din produse de plastic (egala cu suprafata statului Texas), amenintand vietuitoarele marine si zonele de pescuit.
Precum alte produse din plastic, pungile sunt facute din petrol si gaz natural, resurse ce au un impact major asupra mediului, in mod special in timpul extractiei si productiei. Ajungand in apa, aici constituie un pericol aparte pentru fauna marina, fiind confundate cu mancare (pungile de plastic sunt similare meduzelor). Odata ingerate pungile de plastic duc la sufocare, foamete si inecare.
Ce cantitate de pungi de plastic folosim?
Anul acesta vom utiliza 5 trilioane de pungi de plastic, 160 000 pe secunda, anunta theworldcounts.com, insemnand ca, puse una langa alta, pot inconjura Pamantul de 7 ori la fiecare ora.
Din pacate, statisticile arata ca abia 1% din pungile de plastic folosite sunt reciclate, 10% ajungand in oceane. O persoana foloseste o punga de plastic in medie pentru 12 minute, iar energia consumata pentru a produce 14 pungi este suficienta pentru a genera combustibil pentru o masina pentru 1 mila.
In Africa, pungile luate de vant sunt atat de dese incat s-au creat mici grupuri care le aduna si le folosesc pentru a tese palarii si chiar pentru a produce genti. De altfel, inainte de a se interzice folosirea pungilor de plastic subtiri in 2003, Africa de Sud a numit-o “floarea nationala” intrucat se gasea atat de des in tufisuri si copaci.
Efectele pungilor de plastic asupra mediului
Pungile de plastic nu sunt biodegradabile astfel ca vor sta mult timp in locul in care ajung. Din pacate, cele subtiri sunt usor luate de vant din containere si imprastiate pe zone intinse.
Oamenii de stiinta cred ca fiecare metru patrat de apa din oceane contine aprox. 46 000 de bucati de plastic. Pungile de plastic se descompun in aproape 1000 de ani, astfel ca acestea reintra in lantul trofic chiar si dupa moartea si descompunerea animalului ce a ingerat plasticul in prima faza.
La nivel mondial, pungile de plastic duc la moartea prin sufocare a faunei si la inhibarea nutrientilor din sol. Se crede ca o punga de plastic cauzeaza moartea neintentionata a unui animal la fiecare 3 luni, prin ingerare.
Desi o parte din pungi sunt colectate selectiv pentru a fi reciclate, studiile arata ca sunt foarte putine plantatii care chiar recicleaza produsele din plastic, acestea din urma fiind de fapt arse sau aruncate in gropile de gunoi.
Tarile care au interzis folosirea pungilor de plastic subtiri
Irlanda a redus consumul de pungi de plastic cu 90% intre 2001 si 2011 impunand o taxa pe acestea de 37 de centi.
California a fost primul stat din USA ce a interzis producerea pungilor de plastic in 2007.
Rwanda a inceput interzicerea pungilor de plastic in 2008, avand unele dintre cele mai stricte legi in domeniu, impunand chiar si predarea pungilor de plastic folosite. Botswana a impus o taxa din 2007 ducand la o scadere cu 50% a consumului de pungi de plastic. Alaturi de aceste tari din Africa, in alte 14 de pe continent fie s-au interzis pungile de plastic fie s-au impus o taxa pe acestea.
China a inceput limitarea folosirii pungilor de plastic inca din 1990 dar abia in 2008 a fost data o lege odata cu organizarea Jocurilor Olimpice, prin care se interzice folosirea pungilor de plastic subtiri si se impune o taxa pe cele mai groase, ducand la economisirea a 1 milion de tone de petrol.
In Europe, Uniunea Europeana impune scaderea consumului de pungi de plastic cu 80% pana la finalul anului 2019, astfel ca toate statele membre sunt obligate sa gaseasca si sa aplice solutii in acest sens.
Franta a interzis comercializarea pungilor de plastic cu o grosime mai mica de 50 de microni, de la 1 iunie 2016. Din ianurie 2017 a impus ca pana si pungile folosite pentru cantarirea, in magazine, a fructelor sau legumelor, sa fie inlocuite.
Statusul legislatiei in Romania privind deseurile din plastic
Romania este una din statele membre ce s-a miscat mai greu in acest sens.
Se lucreaza la transpunerea in legislatia de mediu a directivei europenere pentru reducerea desurilor de plastic, conturandu-se si masuri de reducere a consumului de pungi de plastic. In acest sens, guvernul doreste sa impuna comerciantilor sa foloseasca doar pungi reutilizabile.
Un raport al Uniunii Europene arata ca Romania este pe locul 4 pe scara consumului de pungi de plastic cu 252 de bucati pe locuitor.
Masuri propuse pentru reducerea consumului de pungi de plastic
Din pacate pungile de hartie nu reprezinta un substitut realmente de ajutor, intrucat ar fi nevoie de cantitati uriase de copaci taiati pentru a le produce.
Inainte de toate este indicat sa ne documentam privind acest subiect pentru a cunoaste procesul de realizarea al pungilor, modalitatile de reciclare la nivel industrial si efectele negative ale acestora.
Un alt pas important in reducerea consumului de pungi de plastic este sa le refolosim pe cele pe care le avem cat de des este posibil si apoi folosirea unora reutilizabile, personalizate sau nu. Dupa degradarea acestora este bine sa ne asiguram ca sunt colectate selectiv (chiar si acasa) si nu sunt lasate la marginea scarii de bloc, curtii ori in locuri din care sunt usor luate de vant sau chiar consumate de animale.
De asemenea, este recomanda sa tinem evidenta pungilor de plastic achizitionate (de la supermarket-uri, din magazinele de haine etc.) pentru a ne crea un “tablou” concret, palpabil, al consumului individual de pungi de plastic. Vizualizand cantitatea efectiva de pungi de plastic ne este mai usor sa luam masuri pentru a reduce consumul.
Bine de stiut
Costul per punga pusa in piata de agentii economici este de 0.1 lei / punga. Punga este declarata & platita de client in cazul in care aceasta este personalizata cu numele sau si de producator / importator in cazul in care nu se personalizeaza cu numele vreunui client.
Declararea si plata se face catre Administratia Fondului de Mediu (AFM), cu frecventa trimestriala.
Sunt supuse taxarii pungile si sacosele pentru cumparaturi, cu maner integrat sau aplicat, fabricate din materiale obtinute din resurse neregenerabile, respectiv minerale si combustibili fosili.
Potrivit normelor metodologice, sunt considerate ca fiind obtinute din resurse neregenerabile urmatoarele materiale, fara ca aceasta lista sa fie exhaustiva:
- polietilena de joasa densitate (LDPE);
- polietilena de inalta densitate (HDPE);
- polietilena de medie densitate (MDPE);
- polietilena liniara (LLDPE);
- polistiren (PS);
- policlorura de vinil (PVC);
- polipropilena (PP);
- materiale compozite fabricate din hartie si polietilena si/sau polipropilena;
- materiale compozite fabricate din hartie cu aluminiu.
Nu sunt supuse taxarii pungile si sacosele pentru cumparaturi confectionate din materiale obtinute din resurse regenerabile, respectiv vegetale si animale.
Odata cu masurile individuale de mai sus pe la care le propunem, va recomandam sa fiti pro-activi in acest sens. Sustinerea si transmiterea, prin puterea exemplului, a unui stil de viata mai responsabil si de aici mai sanatos reprezinta un pas la fel de important in curatarea si protejarea mediului in care traim.
