Iata transcriptul acestui interviu dat la emisiunea Profit Live de catre Cristina Tudor.
Reporter: Profit Live, astazi un subiect care gaseste o componenta de controversa in spatiul public si veti vedea exact despre ce este vorba. Un subiect care ne face sa fim din nou atenti la felul in care ne raportam la realitatea inconjuratoare, la relatia cu Uniunea Europeana, la relatia cu mediul in care traim, cu mediul natural in care traim. Cristina Tudor, director general la Green Environment Support, alaturi de mine la Profit Live. Sarut mana, bun venit.
Cristina: Bine v-am gasit. Buna ziua.
Reporter: Cristina Tudor, in Romania, in infrigement la capitolul gestionarii deseurilor.
Cristina: Corect.
Reporter: O problema care o avem cu noi insine, iata ca o avem si cu Comisia Europeana. Adesea sunt imagini la televiziune, la televiziuni, care pur si simplu fac ecranele sa crape de rusine. Noua ne crapa obrazul de rusine pentru ceea ce facem in propria tara si in propriile orase. Cum ai desena? Cum ai defini situatia in care ne aflam?
Cristina: In primul rand as dori sa multumesc pentru invitatia de a participa la aceasta emisiune. Ca sa revin la intrebarea ta, incep prin a spune ca sunt o persoana optimista si vad lucrurile bune si chiar daca sunt in pasi mici, lucrurile se schimba, inclusiv pe partea aceasta. Vom discuta mai in detaliu in perioada urmatoare, imediat urmatoare, dar lucrurile se schimba in bine, chiar daca nu cu dorinta sau atat de repede pe cat ne-am dori noi, dar lucrurile se schimba in bine. In momentul actual riscam penalitati din partea Uniunii Europene ca urmare a faptului ca nu sunt inchise anumite depozite care au fost evaluate si considerate ca fiind neconforme, inclusiv mult mediatizata groapa de gunoi de la Pata Rât, in jurul careia au fost o gramada de emisiuni si incidente neplacute.
Reporter: Avem multe astfel de reportaje cu mult mai multe. Lista gropilor de gunoi, astia sunt termenii populari, lista gropilor de gunoi neconforme cu politicile de mediu si neconforme cu un standard de viata, de civilizatie sunt multe din pacate.
Cristina: Asa este.
Reporter: Bun. Exista o tema controversata la nivelul Administratiilor Publice, la nivelul Administratiilor Locale. De ce controversa? De unde vine aceasta controversa?
Cristina: Controversa este pentru ca, Administratiile Locale, pe de o parte spun ca nu au plan national bine pus, ancorat in realitate Romaniei, plan national de gestionarea deseurilor, plan ce trebuia sa fie gata la finalul anului 2016, cu termen tot amanat. Sa speram ca pana in noiembrie, noiembrie este termenul limita pe care Ministerul Mediului….
Reporter: Deci, teoretic ar trebui, in aceasta luna sa…
Cristina: Sa avem un plan national exact, actualizat al gestiunii deseurilor. Planul acesta national al gestiunii deseurilor, scopul lui este de a dezvolta un cadru propice gestionarii deseurilor. Se pleaca de la o radiografie a situatiei actuale, a Romaniei, pentru ca nu ne putem compara cu situatia actuala a gestiunii deseurilor din Germania. Deci sa vedem care este situatia actuala a noastra. Mai departe se incearca identificarea unor probleme care nu functioneza conform standardelor Uniunii Europene si unde putem sa venim cu solutii, dupa care se incearca si gasirea eventualelor finantari, solutii la nivelul intregii Romaniei, intregii tari.
Reporter: Care sunt normele pe care, macar sa plecam de la ceea ce trebuie sa stim ca avem de indeplinit. Care sunt normele pe care trebuie sa ni le asumam? Pe care Romania trebuie sa le indeplineasca, din perspectiva gestiunionarii deseurilor?
Cristina: Din perspectiva gestiunionarii deseurilor conform Comisiei Europene si directiva 2008/98 a acesteia, Romania are ca tinta, cresterea gradului de colectare selectiva si reciclare din deseurile pe care le produce. Si sa va dau acum niste cifre la nivelul anului…
Reporter: Tocmai voiam sa va intreb. Cresterea gradului, de la cat la cat?
Cristina: Super. Exact asta urma sa transmit. La nivelul anului 2014, sunt informatiile cele mai actualizate, existente pe site-urile publice, ANPM, Ministerul Mediului si inclusiv Agentia Europeana de Protectia Mediului. Deci la nivelul anului 2014, rata de reciclare si compostare in Romania este undeva la 13%.
Reporter: Fata de o medie Europeana de?
Cristina: De 28%. Vorbim de anul 2014.
Reporter: Dar de ce avem date atat de vechi? 2014 nu e tocmai atat de recent.
Cristina: Nu e tocmai recent, sunt printre singurele informatii actualizate, sa zicem, de gasit pe site-urile oficiale. Ne-am hazarda sa transmitem noi alte cifre care nu transmise oficial.
Reporter: Nu. Mergem pe cifrele oficiale. 13%, sub jumatate din media Europeana.
Cristina: Exact.
Reporter: Care sunt campionii europeni, daca media e de 28%?
Cristina: Germania cu peste 60%, Norvegia, Suedia, le cunoastem foarte bine. Au politici de mediu foarte bine implementate.
Reporter: Despre Suedia stiu, chiar ca au un grad de reciclare, undeva, peste 90%. Chiar importa deseuri, pentru ca le transforma in energie, le transforma in alte resurse pentru alte industrii.
Cristina: Exact.
Reporter: Ori noi nu reusim sa administram mormanele, gropile de gunoi. E impropriu spus o groapa. De obicei e un munte. Nu reusim sa transformam muntii de gunoi.
Cristina: Exista la momentul actual, un proiect de lege, o idee, ca la nivelul Bucurestiului, sa se faca un incinerator. In schimb nici aceasta, din perspectiva noastra, a specialistilor de mediu, nu este o solutie. Este o solutie pe termen scurt nu pe termen lung. Crearea unui incinerator la nivelul, apropo de valorificare cu energie cum fac tarile nordice.Crearea unui incinerator cu valorificare prin energie ar rezolva acum momentul gropilor de gunoi actuale, dar pe termen mediu si lung nu ar duce la colectarea selectiva pentru ca ierarhia deseurilor spune foarte clar. In primul si primul rand, trebuie sa incercam sa prevenim crearea de deseuri asa cum putem face, fiecare dintre noi si aici putem discutam iar, de ce avem atat de multe deseuri, putem discuta si acest lucru.
Reporter: De ce avem un grad de colectare selectiv atat de redus?
Cristina: Revin si la acest aspect. Deci putem preveni, in primul si primul rand. In al doilea rand sa incercam sa recuperam cat putem din ce s-a facut deseu, sa incercam sa reutilizam partea de deseu, sa colectam selectiv, sa reciclam, valorficam si in cele din urma sa eliminam. Ori discutia de mai devreme cu incineratorul, sare etapele intermediare si ajunge chiar la ultima parte, de eliminare.
Reporter: Hai sa plecam de la colecatare. De la colectarea selectiva. O vizita simpla prin Germania, iti scoate in evidenta, dincolo de curatenia exemplara a societatii, prezenta pubelelor cu destinatii foarte clare si riguarea cu care germanul selecteaza materialele reciclabile si deseul menajer. Suntem mai prosti decat germanii?Suntem mai nepasatori ca germanii? Cum suntem de nu reusim sa avem un grad de colectare selectiva care sa satisfaca normele, necesitatile de protejare a mediului?
Cristina: Revin la ce spuneam la inceputul emisiunii. Sunt optimista si vad partea buna a lucrurilor. Din aceasta perspectiva mentiomez si daca imi permiteti o scurta poveste a unui cunoscut din Austria ca acum o suta de ani, 70 de ani, pe vremea bunicului, acesta arunca pe camp frigiderul dupa ce i s-a stricat. Si a aruncat frigiderul si a primit o amenda ca urmare a faptului ca a aruncat un deseu de DEEE, un deseu de echipamente electrice si electronice si a primit o amenda foarte mare, lucru care la pus pe ganduri si data urmatoare, cu urmatoarele ocazii nu a mai facut acest lucru. E drept ca diferenta intre noi si Vest este destul de mare ca urmare a tuturor influetelor, a istoricului nostru, dar singurul lucru pe care l-as mentiona este ca la nivelul Romaniei ar trebui mai mult sa se faca, sa se insiste pe partea aceasta, la nivelul statului la persoanele fizice. Si va dau niste cifre pe care le avem to asa din sursele
Reporter: Adica la nivelul oamenilor de rand.
Cristina: La nivelul oamenilor de rand pentru ca 70% din deseurile municipale din Romania sunt generate de persoanele fizice, reprezinta deseu menajer. Prin urmare daca autoritatile ar insista mai mult la populatie, am incerca inclusiv prin campanii de educare. Noi chiar incercam sa facem, inclusiv prin scoli, anumite proiecte pentru a educa inca de la inceput. Copilul trebuie sa stie ca este plastic si trebuie aruncat la ambalaje de plastic. Ca o paranteza, primul plastic produs vreodata in lumea asta, nici acum nu s-a descompus. Deci in continuare avem ….
Reporter: Are o durata de viata extrem de mare.
Cristina: Extrem de mare, exact. Deci daca plecam de la populatie si fiecare dintre noi incearca sa faca colectare selectiva si bineinteles acolo unde nu se face sa se intre cu amenda pentru ca nici Vestul nu s-a nascut educat, a fost educat.
Reporter: Da. Amenda care sa usture.
Cristina: Amenda care sa usture. Momentan pe persoanele juridice, amenzile sunt foarte mari. De ordinul zecilor de mii si poate sa ajunga chiar si sute de mii.
Reporter: Cine sa umble dupa “netoti” si sa-i stranga si sa-i amendeze de fiecare data cand arunca in padure deseurile menajere, de fiecare data cand isi opresc masina si scot din portbagaj sacii cu gunoi de acasa si ii lasa pe marginea drumului. Si multe alte exemple de genul asta. De fiecare data cand arunca pachetul de tigari pe geamul BMW-ului din mers in mijlocul Bucurestiului.
Cristina: La nivelul persoanelor juridice sunt mai multe autoritati ce controleaza, verifica persoanele juridice, firmele de care noi ne ocupam in special si acestea sunt: Garda de Mediu si acum Politia Locala si Politia Locala sunt convinsa ca nu se opreste doar la persoanele juridice ci poate sa faca inclusiv verificari la Administratiile de Locatari, inclusiv in cazurile pe care mi le-ai transmis tu mai devreme, pentru ca sunt din ce in ce mai multe masini si persoane angrenate in aceasta parte si inclusiv Primaria are un departament de Mediu si poate sa trimita in control la diverse, noi la persoane juridice pentru ca repet, pe acestea le reprezentam dar si la persoane fizice ar putea si Primaria sa trimita.
Reporter: Pentru ca ai facut precizarea asta, ca partenerii vostri sunt companiile, sunt mediul corporatist, exista programe si obligatii de adoptare de astfel de programe de Protectia Mediului, care este rolul vostru? Voi sunteti practic o companie de consultanta in domeniul gestionarii deseurilor si in general al Protectiei Mediului.
Cristina: Orice societate juridica de pe teritoriul Romaniei, are obligatia sa isi tina foarte bine, sa isi gestioneze foarte bine deseurile pe care le genereaza si sa tina niste evidente conform legii si sa aiba in cadrul firmei un responsabil de deseuri, un responsabil cu aceasta parte. In cazul in care firma nu isi permite sau nu doreste sa faca acest lucru, lucru pe care noi nu il sugeram, externalizeaza catre un consultant de mediu, cum este si societatea noastra. Bineinteles ca de aici putem merge mult mai departe, pentru ca incercam sa identificam in randul clientilor nostri orice problema, orice impact il are asupra mediului si sa gasim impreuna cu acesta solutii sa diminuam impactul bineinteles dar si solutii in asa fel incat clientul sa iasa in castig pe termen mediu si lung pentru ca este clar, noi ne dorim sa adaugam valoare afacerii clientilor pe care ii reprezentam si incercam, acolo unde putem, sa aducem aceasta valoare.
Reporter: Da. Concret cum anume se descarca aceasta consultanta a voastra spre un partener, spre o companie?
Cristina: In primul rand, facem o verificare la momentul semnarii contractului, facem o verificare a situatiei de mediu a clientului respectiv.
Reporter: Un audit.
Cristina: Un audit ii putem spune si investigam toate deseurile pe care acesta le genereaza. Bineineles ca aceste deseuri ulterior, de specialistii nostri, sunt tinute asa cum am spus, conform legii 856, sunt tinute niste fise asa cum reglementeaza legea si o evidenta luna de luna se tine a acestor deseuri generate. In cazul in care anumiti clienti nu cunosc, dau un exemplu foarte succint, la un restaurant daca nu are un separator de grasimi, pentru ca in restaurant se gateste in bucatarie. Daca nu are un separator de grasimi, ii transmitem acest lucru si ii sugeram potentiali colaboratori, de unde sa achizitioneze un astfel de separator de grasimi, dar nu numai atat, ci ii sugeram si un colector, pentru ca in urma unui separator de grasimi raman niste deseuri si ii sugeram si un colector care sa vina sa I le colecteze. Toate deseurile ce pleaca de pe amplasamentul generatorului, caci conform legii, generatorul, toate deseurile ar trebui sa aiba o dovada clara, o anexa 3 conform legislatiei. Si asa dovedeste generatorul, pe baza acelor anexe 3. Tinem aceasta evidenta lunara si anual se raporteaza catre Agentia pentru Protectia Mediului pe raza careia apartine clientul respectiv. Deci se face si o raportare anuala.
Reporter: Ce inseamna din perspectiva financiara, din perspectiva de business, ce inseamna pentru o companie, costuri sau investitii sau si una si alta, gestionarea deseurilor?
Cristina: Pentru un agent economic, ce nu genereaza foarte multe deseuri, intr-o prima faza ar insemna niste costuri. De ce? Din cauza cantitatilor mici de deseuri, el nu poate sa obtina niste bani pe ele. Majoritatea deseurilor, fac o paranteza, au o valoare de piata, dar fiind cantitate mica, pentru un operator mic, trebuie sa plateasca sau sa i se ia gratuit de catre salubristul care este in zona respectiva. Trebuie sa semneze un act aditional si eventual sa plateasca un pic mai mult. Daca vorbim de un agent economic mediu si mare, atunci acest lucru ar insemna, in primul rand castigarea unor bani de pe urma vanzarii acestor deseuri, care cum spuneam mai devreme, au valoare de piata. In al doilea rand daca acel agent economic este producator sau importator, il putem ajuta prin legislatia ce a aparut din 2016, prin Ordonanta de Urgenta ce a aparut in 2016, il putem ajuta sa mai scada din plata catre AFM a ambalajelor pe care acesta le pune pe piata, atingandu-si obiectivul pe cont propriu.
Reporter: AFM-ul fiind?
Cristina: Administratia Fondului pentru Mediu.
Reporter: Asa. Din deseuri se poate castiga?
Cristina: Asa este.
Reporter: Din gestionarea corecta a deseurilor se poate castiga si nu ma refer aici doar la firmele de salubritate. Cat poate castiga o tara din gestionarea corecta a deseurilor si mai ales ce poate castiga o tara din gestionarea corecta a deseurilor?
Cristina: Poi crestem acea rata de care spuneai tu mai devreme, pentru ca din 13% avem termen, ca pana in 2030 sa ajungem la 50% rata de colectare, din deseurile municipale. Deci in primul rand castigam, neprimirea unei amenzi, sa zicem, din partea Uniunii.
Reporter: Odata, nu mai pierdem, nu mai platim amenzi.
Cristina: Da. Nu mai platim amenda.
Reporter: Castigam un mediu mai curat? Castigam o viata mai sanatoasa? Castigam financiar?
Cristina: Financiar? Bineinteles.
Reporter: Conventia deseurilor in ceva, in altceva, in resurse de energie, in materii prime pentru…
Cristina: Bineinteles. Vor fi mai multe materii prime. Vor fi mai multi valorificatori care pot veni pe piata si vor lua deseurile respective in asa fel incat sa fie valorificate, deci mai multe locuri de munca. Vor fi mai multe statii de sortare cu persoane care sa angreneza, la fel, din punct de vedere social mai multe locuri de munca. Da, este un ecosistem in jurul acestor deseuri si da, ar trebui sa depunem cu totii eforturi pentru ca nu aduce decat beneficii. Lasand la o parte cele de mediu. Da, vom avea un mediu mai curat dar si financiare si sociale.
Reporter: Mai am o curiozitate. Exista cateva puncte prin Bucuresti, pe care le-am vazut cu ochii mei, doua dintre ele le utilizez si eu. In parcarile unor mall-uri, exista centre de colectare a deseurilor deja sortate. Ce rol joaca firmele de salubritate in colectarea sortata a deseurilor sau dimpotriva in construirea unei mari minciuni. Degeaba, sa zicem gospodina separa metalul, plasticul, deseul menajer, hartia si le duce separate la un punct de colectarea deseurilor, daca dupa aia vine o mare masina pe patru roti si le ia la gramada si asa le si duce.
Cristina: Statistic vorbind cred ca aceasta este intrebarea pe care o adreseaza 90% din clientii nostri cu care intram prima oara in contact. De ce sa fac eu? Cand ulterior efortul meu este rasplatit, cum spuneai si tu mai devreme. Si aici am un raspuns. Discutand cu o parte din salubristi, nu este un raspuns general valabil dar discutand cu o parte din salubristi, am un raspuns si aici. Nivelul de educatie al nostru ca si popor, nu este unul ridicat in ceea ce priveste managementul deseurilor, prin urmare masina de care povesteai tu mai devreme, vine si ridica dar ridica doar deseurile selective. Sunt masini speciale, care vin si ridica deseurile selective deci nu ar trebui sub nici o forma amestecate cu cel menajer, iar aceste masini duc la statia de transfer, unde de obicei exista si o statie de sortare si pun pe platforma respectiva deseurile pentru ca ulterior sa fie colectate inclusiv pe culori.
Reporter: Am o curiozitate. Ai vazut vreo astfel de masina prin oras? Prin Bucuresti?
Cristina: Am vazut. Pe sectorul unde locuiesc eu, o data la 2 saptamani, sambata, vine o masina doar pentru a ridica selectivul.
Reporter: In ce sector locuiesti?
Cristina: Sector 1.
Reporter: Eu nu am vazut in Bucuresti o astfel de masina, trecand pe la mine pe strada, niciodata. Intotdeauna e o singura masina care ia totul.
Cristina: Si in sectorul 6. A inceput acum.
Reporter: Drept penru care, sotia, care e mai stricta decat mine, duce gunoiul selectat la centrele de care spuneam, nu la clopote, la centrele de care spuneam, unde exista si un receptioner care are grija ca intr-adevar hartia sa mearga la hartie, metalul la metal, plasticul la plastic.
Cristina: Te felicit atunci, sau o felicit.
Reporter: Da. Sotia e de felicitat. Probabil ca in multe alte case in care s-a generat un pic de responsabilizare civica. Intrebarea mea ramane in continuare, cum facem sa schimbam aceasta statistica nefericita a societatii? Sau cum facem sa modificam mentalul colectiv? Astfel incat sa vedem mai des masinile de care spuneai.
Cristina: Tot intr-un anumit sector al Bucurestiului, ca urmare a necolectarii selective si ca urmare a predarii deseurilor amestecate. Anumiti operatori economici au primit amenda, venita de la autoritati, dar autoritatile au fost semnalate de catre acesti salubristi care operau pe zona respectiva. Problema cu salubritatea si cu aceasta colectare selectiva, ar trebui sa apara o rezolvare, o solutie a acestei probleme in acest Plan National al Getionarii Deseurilor.
Reporter: Despre asta, este ultima intrebare, ultima provocare de comentariu in intalnirea de astazi. Ce sperante avem ca acest Plan National de Gestionarea Deseurilor sa prinda viata, cum spuneai, luna asta si pentru ca suntem sub umbrela “Profit”, care crezi ca va fi profitul imediat al societatii, odata ce acest Plan National ar fi adoptat? Ce s-ar intampla imediat dupa?
Cristina: Termenul este in noiembrie 2017 si sa speram ca Ministerul Mediului va adopta acest plan. Profitul imediat cred ca ar fi in prima faza o confuzie. Buna intrebare.
Reporter: Odata ce avem planul asta, ce se intampla? Care este pasul doi?
Cristina: Administratiile locale impreuna cu salubristii vor avea, sa speram, niste solutii mai concrete de colectare. Niste puncte regionale de transfer, unde ei sa colecteze deseurile si sa speram ca va creste, dar asta nu imediat. Va creste treptat si rata de colectare selectiva, asa cum ne dorim si asa cum ar trebui sa ajungem pana in 2025.
Reporter: Va avea acest Plan de Gestionare Deseurilor o putere legislativa? O putere de impunere a unui control si a unei pedepse?
Cristina: Da. El se bazeaza pe legislatia in vigoare, pe toate legile, 211 – legea deseurilor, 249 – legea ambalajelor si asa mai departe.
Reporter: Va responsabiliza primarii unei localitati?
Cristina: Da, pentru ca ar trebui sa existe la fiecare judet, un sistem de management integrat de mediu.
Reporter: Cristina, iti multumesc frumos pentru intalnire. Sincer, tare mult mi-ar placea sa traim in Romania ca in Suedia, din punctul de vedere al, macar al gestionarii deseurilor, dar sa vedem macar ca reusim sa avem acest Plan National.
Cristina: Sa avem acest plan. Exact. Mi-a parut bine.
Reporter: Succes.
Cristina: La fel.