Cum si cat pot castiga companiile din colectarea selectiva a deseurilor
- In functie de specific, o companie care, de exemplu, ar avea costuri de 30.000 de lei anual cu ambalajele poate castiga pana la 37.000 de lei din buna administrare a acestora, spun expertii Green Environment Support (GES)
- Peste 75% dintre declaratiile depuse la autoritatile de resort sunt incomplet raportate, deoarece companiile nu identifica complet toate structurile de ambalaje si nu calculeaza corect cantitatea tuturor ambalajelor pe care le pun pe piata
- Peste 30% dintre agentii economici nu stiu care le sunt obligatiile legale cu privire la mediu
Bucuresti, 25 octombrie 2017 – Companiile ar putea genera venituri ca urmare a implementarii corecte a unui plan de colectare selectiva a deseurilor, afirma expertii Green Environment Support, firma de consultanta pe probleme de mediu. Aceasta afirmatie vine in contextul in care multi reprezentanti ai agentilor economici considera ca, din contra, colectarea selectiva a deseurilor este o problema generatoare de costuri.
Prima etapa pentru a determina daca si cate venituri ar putea genera o companie din colectarea selectiva a deseurilor este o analiza de mediu. Pe baza acesteia, se stabilesc tipurile de deseuri generate de agentul economic, precum si, daca este cazul, tipul de ambalaje pe care acesta le pune pe piata. In Romania, trei din patru companii intocmesc incorect declaratiile catre AFM, reiese dintr-o analiza efectuata de catre Green Environment Support, care a avut la baza activitatea a 600 de companii. Acest procent ridicat este cauzat si de faptul ca agentii economici nu identifica complet structura ambalajelor (primare, secundare, tertiare) si nu calculeaza corect cantitatea tuturor tipurilor de ambalaje pe care le pun pe piata. Ca urmare, companiile nu doar ca nu atrag venituri de pe urma colectarii selective a deseurilor de ambalaje care au valoare de piata, precum hartia-carton, metalul, sticla si plasticul, dar sunt si pasibile a primi amenzi care pot porni de la 20.000 de lei si pot depasi 100.000 de lei (cumulat).
A doua etapa este stabilirea celei mai eficiente metode din punct de vedere economic de a preda deseurile si in special deseurile de ambalaje, pentru a fi reciclate si valorificate. Aici intervine un alt punct critic, deoarece multi agenti economici nu cunosc toate modalitatile prin care pot preda deseurile sau prin care pot administra cantitatile de ambalaje pe care le pun pe piata, necesar pentru a demonstra atingerea tintelor de reciclare/valorificare a acestora. De altfel, aproximativ 30% dintre companii nu cunosc deloc care le sunt obligatiile legale cu privire la mediu, estimeaza expertii de mediu de la Green Environment Support.
In prezent, conform legii, fiecare agent economic care pune ambalaje pe piata din Romania are obligatia sa isi atinga tinta de reciclare/valorificare de 60% din cantitatea de ambalaje puse pe piata, existand obligativitatea platii de 2 lei/kg catre Administratia Fondului pentru Mediu (AFM). Deoarece pe facturi sau documentele de transport nu se regasesc toate informatiile privind cantitatea de ambalaje aferenta produselor, precum cantitatile brute si nete, este necesara cantarirea efectiva a ambalajelor fiecarui produs in parte. In cazul in care o societate importa zeci sau chiar sute de produse, aceasta procedura presupune mult timp si atentie. De asemenea, trebuie avut in vedere ca, pentru obtinerea unor valori corecte si complete, trebuie luate in calcul ambalajele primare, secundare si tertiare, – in majoritatea cazurilor, greutatea bruta din documentele justificative nu include si ambalajele primare.
Pentru indeplinirea tintei de reciclare/valorificare de 60%, o companie are optiunea de a transfera responsabilitatea catre o organizatie de transfer de responsabilitate (OTR). Pe langa identificarea lunara a cantitatilor reale de ambalaje puse pe piata, colaborarea cu un OTR presupune si estimarea periodica a cantitatilor care vor fi puse pe piata anul viitor, estimari care trebuie realizate cat mai aproape de realitate, intrucat costurile finale pot creste in situatia unor diferente semnificative. Activitatile din sarcina companiilor implica astfel completarea lunara a unor anexe, precum si interpretarea corecta a rapoartelor de valorificare emise de catre OTR, necesare pentru intocmirea declaratiilor AFM.
O alta optiune a companiilor pentru atingerea tintelor de valorificare este pe cont propriu. Acest lucru presupune insa analizarea dosarelor de trasabilitate oferite de catre colectorii/valorificatorii/reciclatorii finali, un proces care poate fi foarte anevoios si coplesitor. In cazul in care aceste dosare nu sunt corect intocmite, reprezentantii AFM pot anula intreaga cantitate de deseuri de ambalaje valorificate in mod individual.
De asemenea, pentru a evita cheltuieli suplimentare cu colectorii/valorificatorii/reciclatorii finali, este indicat sa existe o situatie stricta a deseurilor de ambalaje generate si predate lunar catre acestia si solicitarea asigurarii trasabilitatii doar pentru cantitatile necesare atingerii tintelor, diferenta putand fi predata doar in scopul reciclarii, insa fara taxarea prestarii serviciilor de trasabilitate, economisind astfel sume consistente de bani.
Intr-un exemplu ipotetic, in care un agent economic ar trebui sa plateasca 30.000 de lei catre AFM pentru cantitatea de ambalaje puse pe piata intr-un an (25 de tone), prin aplicarea celei mai potrivite metode de reciclare si valorificare pentru specificul activitatii, si prin intocmirea corecta a dosarelor de trasabilitate, el poate castiga pana la 37.000 de lei. Astfel, in loc sa plateasca cei 30.000 lei catre AFM, isi poate atinge tinta pe cont propriu, ca urmare a predarii deseurilor de ambalaje generate din activitatea proprie catre un colector autorizat. In acest caz, la AFM va plati zero lei, economiseste cei 30.000 de lei si in plus castiga si cel putin 7.000 de lei ca urmare a vanzarii / predarii deseurilor de ambalaje colectate selectiv catre un colector autorizat. La acest calcul se adauga un cost redus privind prestarea de servicii de trasabilitate din partea colectorului. In acelasi timp, agentul economic evita amenzile care, in unele cazuri, pot determina chiar sistarea activitatii. Pentru realizarea acestor venituri sau, in unele cazuri, economii, este nevoie ca agentul economic sa aiba o cunoastere buna a pietei de reciclare / colectare si sa aiba o putere de negociere mare in relatie cu furnizorii din domeniu, ambele aspecte putand fi gestionate cu ajutorul companiilor de consultanta de mediu.
Green Environment Support poate asigura suportul in vederea identificarii corecte a tipurilor si a cantitatilor de ambalaje, EEE si BA puse pe piata, identificarea celei mai bune solutii de indeplinire a obiectivelor anuale de valorificare a deseurilor de ambalaje/EEE/BA, realizarea relationarii cu OTR-urile/colectorii/reciclatorii implicati pe tot lantul de trasabilitate a deseurilor, intocmirea declaratiilor catre Administratia Fondului pentru Mediu (AFM), fiind o companie dinamica, activa in piata externalizarii de mediu de peste sapte ani, cu o echipa valoroasa de ingineri si consultanti in Bucuresti, Timisoara, Iasi, Cluj si Brasov. Compania ofera servicii complete, eficiente si personalizate, de la consultanta si instruire a personalului, intocmire rapoarte specifice legislatiei pana la studii de mediu si redactarea documentatiilor in vederea obtinerii actelor de reglementare. Green Environment Support este certificata pentru sistemul de management conform EN ISO 14001:2015 si EN ISO 9001:2015, de catre TÜV Austria Cert GMBH. Printre companiile care folosesc solutiile Green Environment Support se numara Banca Transilvania, CA Immo ,Camera Auditorilor Financiari din Romania, Cami Comexim, CEL.ro, Chopstix, Dental Med, Dr. Oetker, Flormar, FreyWille, Hotel Capitol, Lagardere Travel Retail, Mapei, Romfracht, Sofiaman, Vacamuuu.