Emisiunea „Probleme la zi” la Radio Romania Actualitati.
Reporter: Buna ziua si bun gasit tuturor, sunt Alexandra Andon. In ciuda faptului ca este toamna, iar noptile sunt racoroase, in interval de doua zile la trei gropi de gunoi neconforme au izbucnit incendii. Munti de gunoaie amestecate au ars la Cluj Napoca acum doua zile, la Brasov si Tecuci, noaptea trecuta. Sursa focului ramane un mister. Peste tot in tara, peste 100 de gropi de gunoi trebuiau deja inchise intrucat nu respecta normele de mediu, polueaza aerul, solul, apa. Deseurile nu sunt procesate asa cum ar trebui, mai ales ca nici macar nu sunt colectate selectiv, ca sa poata fi reciclate. Romanii au obtinut deja opt ani de amanari, ca sa rezolve problema deseurilor din anul 2009 incoace. Mai mult nu se poate, cel putin pentru unele dintre gropile de gunoi neconforme. Vom vedea cum s-a mai manifestat inventivitatea pentru a fi eludata problema ecologizarii gropilor de gunoi, pe parcursul emisiunii vom mai vedea un aspect, dar de ce oare ard gropile de gunoi neconforme? Acelea care nici nu ar trebui sa mai existe. Discutam in editia de astazi, invitat in studio domnul Viorel Ionescu, consultant pe probleme de mediu inconjurator. Buna ziua.
Viorel Ionescu: Buna ziua.
Reporter: Va multumesc pentru prezenta.
Viorel Ionescu: Si eu va multumesc pentru invitatie.
Reporter: Este in direct acum corespondentul Radio Romania Actualitati, in judetul Cluj, Claudiu Padurean. Buna ziua.
Claudiu Padurean: Buna ziua.
Reporter: Cat timp a ars gunoiul?
Claudiu Padurean: La Cluj mai izbucnesc diferite focare pe rampa de gunoi, dar trebuie sa facem o precizare pentru ca ultimul incendiu, pentru ca vorbim de o serie foarte mare de incendii, nu a izbucnit pe rampa principala, ci pe o rampa temporara. O rampa care nu ar fi trebuit sa existe, insa judetul Cluj are o mare problema. Nu a reusit sa construiasca, desi a avut finantare europeana, noua rampa cu sistem integrat de manangement al deseurilor si atunci, practic, autoritatile locale au gasit o solutie de compromis, temporara pana cand …
Reporter: Aceasta rampa de gunoi temporara…, trebuie sa refacem legatura telefonica, domnule Viorel Ionescu se stie oare cam cate tone, mii de tone, sute de mii de tone de gunoi sunt depozitate in Romania in gropi neconforme?
Viorel Ionescu: Aceste informatii sunt gestionate in acest moment de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Bineinteles ca exista o situatie, aceasta poate fi verificata prin solicitari si acces la informatii publice. Ceea ce poate fi spus in momentul de fata este faptul ca Romania genereaza la nivel national 370 kg de deseuri pe an pentru fiecare locuitor fiind oarecum mult sub media europeana de 481 de kg. Este intr-adevar importanta si informatia referitoare la cantitatile de deseuri generate si in special de deseuri municipale generate si care sunt depozitate in depozitele acestea de deseuri, care sunt mai mult sau mai putin conforme. Ceea ce trebuie scos in evidenta si cetatenii ar trebui sa stie, este faptul ca suntem extremi de deficitari la depozitare. Depozitam peste 70% din deseurile generate in mediul rural si urban, deseuri municipale in ansamblu. Este un procent extrem de mare si din aceasta cauza suntem codasii Europei, as putea spune, la depozitare, la gestiunea deseurilor in ansamblu. Media pe depozitare fiind undeva in jurul valorii procentului de 20%, dar sunt in momentul de fata state europene care reusesc sa elimine prin depozitare, deseurile menajere, sub 2%.
Reporter: De fapt ce inseamna aceste gropi de gunoi neconforme? Cum arata ele? Ce se intampla acolo?
Viorel Ionescu: Aceste gropi de gunoi neconforme sunt identificate sau definite sa zicem ca si gropi de deseuri neconforme in urma negocierilor pe care Romania le-a avut in vederea aderarii. In acel moment Romania si-a asumat niste tinte, si-a asumat niste obligatii prin cap. 22 mediu. In acel moment, au reusit sa obtina, sa zicem, o esalonare pe zece ani a inchiderii acestor depozite de deseuri neconforme. In acest moment, o mare parte din ele au devenit neconforme fiind, pe langa cele care erau deja identificate la acel moment ca neconforme, datorita fapului ca primariile, administratia publica locala, cea care este principalul responsabil pentru aceste depozite de deseuri, nu a reusit sa se conformeze la termen. Au inceput sa apara, pe langa acestea si alte gropi, depozite temporare, asa cum a spus si colegul mai devreme si atragea atentia ca de fapt ca un astfel de depozit a luat foc la Cluj. Este vorba de o depozitare necontrolata efectiv.
Reporter: Aceste depozite inseamna altceva decat varsarea gunoiului alandala, la gramada, pe un teren?
Viorel Ionescu: Nu. Acelasi lucru se intampla si inainte cu aceste depozite neconforme. Exact acelasi lucru, din punctul de vedere al depozitarii fara nici un fel de masuri de protectia mediului, de protectia apei, de protectia solului. Pur si simplu erau depozitate direct pe sol, intr-o zona neamenajata. Comisia Europeana solicita inchiderea acestui gen de depozite, dar bineinteles ca in dulcele stil clasic romanesc, solutia gasita imediat de catre autoritati a fost aceea de a depozita in continuare necontrolat. Nu mai depoziteaza in aceleasi depozite neconforme, ci langa sau intr-o alta zona adiacenta sau apropiata, tot neconform si se creaza astfel un cerc vicios. Nu facem altceva decat sa ascundem aceste deseuri sub pres.
Reporter: In nici un caz sub pres.
Viorel Ionescu: Sub un alt pres ca sa zic asa si nu vom reusi prin aceasta modalitate sa ne atingem tintele si sa reusim intr-adevar sa ridicam standarde de calitatea vietii si sa nu mai avem aceste probleme cu emisiile si cu problemele de mediu in ansamblu.
Reporter: Este alaturi de noi, prin telefon, doamna Sulfina Barbu, expert in problemele mediului inconjurator, auditor de mediu. Buna ziua.
Sulfina Barbu: Buna ziua dumneavoastra, invitatilor si radio ascultatorilor.
Viorel Ionescu: Buna ziua.
Reporter: Va multumesc pentru participare, asadar daca exista, asa cum am vazut in mai multe locuri din tara, pe un teren viran un loc unde se arunca gunoiul, un loc unde firmele de salubritate aduc gunoiul si il arunca la gramada, el ramane acolo, vin tot felul de daunatori, pasari, etc. Exista obligatii pentru cineva in legatura cu aceste depozite de gunoi?
Sulfina Barbu: Cu siguranta exista obligatii, in primul rand pentru administratorii depozitelor, pentru autoritatile locale care au obligatia de a gestiona integrat deseurile, dar poate ar trebui sa explicam ce inseamna un depozit neconform. Un depozit neconform asa cum spunea si invitatul dumneavoastra mai inainte, in interventia anterioara, este un depozit in care nu avem instalatiile minime necesare pentru a gestiona respectivul depozit si anume: levigatul nu este colectat, nu este epurat. Si ce inseamna levigat? Acea solutie, daca vreti, care curge din deseuri. Depozitul nu este impermeabilizat, pentru ca un depozit conform trebuie sa fie impermeabilizat pentru ca in sol sa nu se duca substantele periculoase. Nu exista instalatii de colectarea gazelor de depozit si de aici apar aceste probleme de autoaprindere a depozitelor. Depozitele neconforme au fost angajament atunci cand am intrat in Uniunea Europeana, la negocieri, ca ele vor fi inchise. Toate depozitele neconforme, din pacate cei 10 ani, ca si perioada de tranzitie au trecut foarte repede si nu au reusit autoritatile locale sa rezolve aceste probleme si in paralel sa deschida centrele de management integrat. Un depozit conform este de fapt un centru de management integrat al deseurilor. Inseamna, ca deseurile cand ajung acolo, in primul rand trebuie sa fie sortate, dupa care fractia care se poate depozita, deseurile inerte se duc pe depozit, iar deseurile reciclabile se duc la reciclare. Cam asa trebuie sa arate un centru integrat si este foarte importanta instalatia de colectare a gazului din depozitul respectiv, astfel incat sa nu apara fenomenul de autoaprindere. Daca ma intrebati, care ar fi solutiile, avand in vedere ca strategia pentru gestionarea deseurilor nu a fost finalizata, termenul agreat de Romania pentru exercitiul financiar 2014-2020 era, 31 decembrie 2015 ma scuzati, uitati suntem in 2017 si nu avem aceasta strategie finalizata. Avem si fondurile blocate. Pe programul operational, infrastructura mare avem 500 de milioane de euro alocati pentru deseuri, dar putem sa accesam acesti bani daca indeplinim conditionalitatile de care va spuneam. Fiind aceasta situatie, in parale trebuie lucrat la deblocarea fondurilor europene, dar eu cred ca mai este o obligatie majora pe care Romania o are. Sa vina cu program complementar pentru rezolvarea acestei situatii. Singura sursa de finantare, pe care eu am identificat-o, este Fondul de Mediu. Din care programul complementar cu adresabilitate si cu aceleasi reguli ca pe fonduri europene, sa fie accesibil pentru autoritatile locale. Nerezolvand problemele, ele se vor acutiza si vom vedea si alte depozite cu probleme care se vor aprinde si nu numai, dar care creaza probleme de mediu majore. Vom vedea de aici incolo din ce in mai des.
Reporter: Doamna Sulfina Barbu in ce fel polueaza aceste mormane de gunoi uriase, mediul?
Sulfina Barbu: Pai polueaza solul, polueaza apele subterane, polueaza aerul, polueaza si daca vreti, din punct de vedere in multe zone in care avem depozite neonforme si din punct de vedere al mirosurilor, creaza disconfort major pentru localitatile invecinate, deci poluanti avem de toate tipurile, emisii avem si in apa si in sol si in aer de la un astfel de depozit neconform si asta duce la deteriorarea calitatii factorilor de mediu si implicit la afectarea sanatatii cetatenilor. De asta vrem sa avem un mediu curat. Sa fim mai sanatosi. Si lucrul acesta este, daca vreti, ca si obiectiv in toate programele de mediu, dar uitati-va ca trebuie sa implementam proiecte concrete. Suntem destul de deficitari.
Reporter: Va multumesc foarte mult. In direct, alaturi de noi doamna Sulfina Barbu, expert in probleme de mediu si auditor de mediu. Revin la invitatul meu din studio. Totusi implica obligatii pentru cei care detin terenurile respective, chiar daca nu se mai depoziteaza acolo gunoaie? Exista obligatii pentru felul in care ar urma sa dispara acesti munti de gunoaie de pe terenurile respective?
Viorel Ionescu: Teoretic asa ar fi trebuit. In momentul de fata, legislatia intr-adevar, in momentul in care sunt autorizate astfel de depozite, solicita si o garantie in situatia in care se inchid. Aceste depozite, in momentul in care isi depasesc capacitatea de depozitare, fiind dimensionate pe un anumit numar de celule. In momentul in care celula respectiva, a ajuns la capacitatea maxima de depozitare se inchide. In acel moment are nevoie de anumite investitii de mediu. Trebuie sa fie acoperita cu un anumit strat din anumite materiale inerte, in asa fel incat sa nu existe probleme in zona respectiva. Complicatii exista din acest punct de vedere. Operatorii respectivi trebuie, oarecum sa diminueze impactul asupra cetatenilor, asupra mediului.
Reporter: Dar care este statutul acestor gropi de gunoi provizorii, rampe provizorii, cum este cea de la Pata Rât? Voi reveni la dumneavoastra. Este din nou, in direct, Claudiu Padurean, corespondentul Radio Romania Actualitati in judetul Cluj. Buna ziua din nou. Sper ca ne auzim mai bine.
Claudiu Padurean: Buna ziua din nou.Speram ca de data asta calitatea semnalului este mai buna.
Reporter: Inteleg faptul ca este o rampa provizorie de gunoi. Nu este mai ecologica insa.
Claudiu Padurean: Deloc. Ar urma sa fie desfiintata dupa ce va fi realizat acest sistem de management al deseurilor care presupune si o rampa ecologica, presupune si o statie de sortare si diferite depozite pentru materialele reciclabile.
Reporter: Cam de cate ori au izbucnit incendiile la gropile acestea de gunoi?
Claudiu Padurean: In anul acesta, in ultimele 12 luni au fost 3 incendii majore. Practic acesta este si motivul care prefectul Clujului, Aurel Chereches, afirma ca exista o posibilitate foarte insemnata ca focul sa fi fost pus intentionat.Trebuie sa spun ca acolo in zona, traiesc aproximativ 500 de persoane care isi castiga traiul din sortarea materialelor reciclabile. Bineinteles, nu ei sunt suspectati in acest caz pentru ca ei si-au facut venitul pentru doua saptamani ca urmare a incendiului insa exista diferite anchete facute si de pompieri si de politie insa nu au reusit sa stabileasca cine si in ce conditii a provocat incendiul care a izbucnit zilele trecute si trebuie sa spunem ca inca exista acolo pompieri care supravegheaza situatia pentru ca exista oricand riscul ca focul sa reizbucneasca.
Reporter: Sunt asa cum spune si prefectul judetului Cluj, cam la fel se gandeste si doamna ministru a Mediului, doamna Gavrilescu spunea asa: “Sa fie foarte atenti fiindca eu nu cred in coincidente. Nu cred in autoaprinderi la 6-7 grade celsius cate au fost aseara. Adica nu s-au autoaprins toata vara, se autoaprind toamna la temperaturi scazute”.
Claudiu Padurean: Mai trebuie sa spunem ca, chiar zilele trecute, seful Garzii de Mediu din Cluj a fost demis, de ministrul Mediului, tocmai din cauza situatiei de la Pata Rât, acolo practic lucrurile sunt destul de grave si foarte multe persoane considera ca modul in care autoritatile s-au ocupat de aceasta problema este o rusine.
Reporter: Au avut si cei care au intervenit, pompierii au avut vreo ipoteza in legatura cu motivul pentru care a izbucnit focul?
Claudiu Padurean: Nu. Exista tot felul de zvonuri, dar insa nu exista nici o ipoteza de lucru care sa fi fost comunicata de autoritati. De asemenea nici in cazul incendiilor care au izbucnit in lunile precedente nu a fost identificat vreun vinovat.
Reporter: Multumesc Claudiu Padurean. Ma intreb daca aceste incendii, ca sunt intamplatoare, ca sunt spontane sau nu, simplifica viata celor care aveau responsabilitati in gestionarea deseurilor.
Viorel Ionescu: Intr-adevar aici este un subiect sensibil. Ce voiam sa punctez este factul ca acest depozit Pata Rât ar fi trebuit, conform legislatiei in vigoare, sa se inchida din 2010. Au trecut 7 ani si vedem ca nu au fost luate masurile de inchidere, sau nu s-a finalizat inca inchiderea, ba mai mult, o parte din deseuri si probabil o parte importanta din deseuri, au ajuns in locuri necontrolate, in spatii necontrolate si nu am facut decat sa transferam problema la cativa metri, langa problema reala. Acum, aici ramane de vazut. Ancheta. Autoritatile vor ancheta si vor ajunge la concluzia daca, intr-adevar, aceste incendii sunt provocate. Mai in gluma, mai in serios, poate fi si aceasta o solutie pentru cei care gestioneaza capacitatile, ma rog, depozitele care si-au depasit capacitatile. Din nevoia de a depozita acele deseuri, undeva intr-un spatiu, neavand o alternativa la depozitarea conforma se incearca tot felul de cai, fiind bineinteles in situatia de a nu reusi sa depoziteze conform. Problema porneste de la faptul ca nu stiu, ori nu exista un interes in aceasta zona, a colectarii. Problema porneste de la generator. Nu exista colectare, sa zicem, cel putin in Bucuresti, dar banuiesc ca aceasi problema este si in Cluj. Se observa foarte, foarte mult ca nu se colecteaza selectiv. Veneam de dimineata pe drum si ma gandeam la cifre, statistici, date, tinte si obligatii impuse de Comisia Europeana, dar treceam pe langa zona de depozitare aferenta blocului si acolo era cineva care pur si simplu facea colectarea selectiva, intre ghilimele, scotand din tomberoane deseurile care sunt reciclabile si care pot fi valorificate manual si cam asta este nivelul nostru si problema si intrebarea este: De ce dupa atata timp, dupa atata timp de obligatii, dupa ce toata lumea cunoaste care sunt aceste obligatii, in continuare nu reusim sa ne mobilizam si sa nu ne mai ascundem dupa, sa nu mai vedem padurea de copaci, sa nu ne mai ascundem gunoiul dupa pres.
Reporter: Exista depozite care si-au depasit capacitatile? Adica, pe langa ca sunt neconforme sunt si cu capacitatea depasita?
Viorel Ionescu: Aici bineinteles, iarasi revin la toate informatiile pe care le detin autoritatile. Sunt si depozite conforme care au capacitatile depasite. Ma refer la capacitati depasite pentru fiecare celula. Asa cum spuneam la inceput, sunt celule care in momentul in care isi depasesc capacitatea, pur si simplu trec in faza de inchidere si depozitarea se muta catre celelalte celule. Sunt depozite care in momentul de fata sunt operate, sunt autorizate, sunt in functiune, care intr-adevar si-au atins o anumita capacitate de depozitare, spre exemplu: nu vreau sa arat neaparat, dar nu este, este doar o observatie din Autorizatia Integrata a depozitului de la Chiajna, care in 2013, cand si-au revizuit Autorizatia de Mediu ajunsesera la jumatatea din capacitatea proiectata.
Reporter: Este alaturi de noi, prin telefon, corespondentul Radio Romania Actualitati, in judetul Bistrita-Nasaud, Cristiana Sabau. Buna ziua. Dupa cum ii spun bun venit in emisiune si doamnei Andreea Oprea, reprezentantul unei companii multinationale de colectare a deseurilor din judetul Cluj. Cristiana Sabau, ma auzi?
Cristiana Sabau: Da, va aud. Buna ziua.
Reporter: Judetul Bistrita-Nasaud este considerat unul dintre premianti, sa spunem asa, pentru ca exista un depozit de gunoi conform ecologic. Cum functioneaza lucrurile?
Cristiana Sabau: As vrea sa continui ideea pe care ati inceput-o in studio. Functioneaza intr-un anume fel, numai ca si celula de la depozitul notru ecologic de la Tarpiu, este la 70%, capacitate umpluta deja , ceea ce insemana ca in continuare trebuei sa se construiasca o alta celula. De ce s-a ajuns aici? Pentru ca dei avem acest proiect de management integrat al deseurilor inceput in 2009 si inaugurat undeva in 2013 si s-au facut diverse investitii intr-un centru de management al deseurilor. In statii de trasfer, in centre de colectare a deseurilor voluminoase si echipamente electrice. Totusi aceasta celula s-a umplut pentru ca foarte putin s-a colectat selectiv in Bistrita-Nasaud. Am avut inca de la inceput, containere semi-ingropate pentru colectarea selectiva a deseurilor, iar firma care a castigat licitatia, chiar atunci la inaugurarea proiectului, detinea niste utilaje cu care scotea aceste deseuri din containerele despre care vorbeam. Nu mai ca la un moment dat, a ajuns intr-o incapacitate de plata si a pierdut licenta de operator de salubritate, iar in momentul respectiv contractul le-a fost reziliat. Ce s-a intamplat ulterior? Autoritatile nu au mai putut organiza, la fel de rapid o licitatie, au apelat la un operator care are un contract pe perioada determinata, iar acesta nu mai are utilaje care sa scoata deseurile din acele recipiente. Oamenii, la inceput, au incercat sa colecteze selectiv. E foarte greu in Romania. S-a facut putina educatie pe aceasta tema, dar vazand ca operatorul nu mai ridica separat plasticul, hartia, metalul, au renuntat la colectarea selectiva.
Reporter: Asadar, in termeni acestia de specialitate, celula este locul unde este depozitat gunoiul de-avalma si din cauza ca in ultima perioada nu se mai face colectare selectiva sunt aduse acolo si deseurile de plastic, sticla si carton.
Cristiana Sabau: Tot.
Reporter: Tot. Aluminiu. Carton. Tot.
Cristiana Sabau: Doamna ministru al mediului, a fost zilele trecute in Bistrita-Nasaud si a spus intr-adevar ca judetul merita dat exemplu sau merita sa fie considerat un model, insa in comparatie cu alte judete, care stau mult mai prost decat noi. Acum ce se intampla? Se fac eforturi sa revenim la colectarea selectiva. Am primit instiintari ca vor fi amendati oamenii care nu depun selectiv deseurile. Din pacate, insa nu am aflat sa se fi dat vreo amenda si nici nu am vazut masinile operatorului de salubritate, scotand deseurile pe fractii, pentru ca sa fie transportate, tot asa selectate, la depozit.
Reporter: Asadar, admitand ca oamenii, toti ar reusi, ar colabora si ar intelege sa colecteze selectiv, sa puna in locuri diferite. Nu se stie daca operatorul le-ar prelua selectiv.
Cristiana Sabau: Aici este marea problema si marea discutie pe plan local si cei care vad masinile operatorului venind la aceste containere si amestecand gunoiul selectat. Putin, cat este, se simt descurajati.
Reporter: Multumesc foarte mult Cristiana Sabau. Este in direct cu noi si doamna Andreea Oprea, reprezentantul unei companii de colectare deseuri din judetul Cluj. Buan ziua, daca ma auziti?
Andreea Oprea: Buna ziua si va multumesc mult pentru invitatie.
Reporter: Cum ar trebui in primul rand sa se petreaca aceasta colectare selectiva si pana la urma de ce? In folosul cui?
Andreea Oprea: Eu vin cu o parere putin mai optimista si confirm ca pe piata din Romania se vede o crestere a cantitatilor colectate selectiv si reciclate, iar ceea ce spunea doamna Sabau, mai devreme privind colectarea in orase si colectarea selectiva si ca populatia este descurajata cand vede ca, containerele respective au fost ridicate in comun, nu sunt de acord, pentru ca, cantitatea respectiva de deseuri reprezinta bani, iar firma de salubritate sunt convinsa ca o sa le duca undeva ca sa le recicleze.
Reporter: Bun. In ce fel, insa, se intampla colectarea selectiva a deseurilor? Pentru ca, spre exemplu, toti cei care cumparam din hypermarket-uri sticla, plastic, aluminiu nu suntem obligati in nici un fel sa colectam selectiv si nici nu stim unde se duc. De ce in micile magazine, spre exemplu, se cere garantie pentru sticla, iar la hypermarket se vinde cu 1 leu in plus, poate, pe sticla si nu mai conteaza.
Andreea Oprea: Da. Cantitatile respective intr-adevar aveti dreptate nu… Cei de la magazinele repective nu cer cantitatile inapoi. E o problema de logistica si de contaminare a cantitatilor. Pentru ca oamenii inca nu sunt constienti de necesitatea reciclarii pe fractii.
Reporter: Dar daca spre exemplu, ar fi stimulati sa colecteze pe fractii, nu ar functiona mai bine? Nu s-ar intoarce, spre exemplu, sticla la fabrici?
Andreea Oprea: Ba da. Sunt convinsa ca s-ar intoarce. Ar trebui o constientizare mai mare din partea autoritatilor si chiar a retailer-ului respectiv, dar am vazut un nou trend, printre magazile mari, printre hypermarketurile care au inceput in spatiile lor sa amenajeze containere pentru colectarea selectiva, iar cei interesarti pot sa duca inapoi cantitatile care considera ca ar putea fi reciclate, dar si aici e problema. Chiar daca duci hartia si cartonul inapoi la magazin, acesta daca este contaminat se recicleaza foarte, foarte greu. Asa, ar trebui si la noi sa se implementeze un, cum sa zic? Un standard prin care toate aceste fractii sa fie separate si duse separate.
Reporter: Multumesc foarte mult doamna Andreea Oprea. Vorbeam al inceputul emisiunii despre inventivitatea in legatura cu depozitele de gunoi. De-avalma, le spun eu, neconforme. Asadar langa Bucuresti, pentru a nu se mai plati taxa pentru tona de deseuri, gunoiul nu se mai duce la rampa de gunoi, se da in custodie. Lucru pe care l-au constatat spre exemplu, comisarii Garzii de Mediu, care au gasit undeva langa Bucuresti, o groapa de gunoi in care ajung in fiecare zi 800 tone de gunoi, dar sunt date in custodie. Se poate asa ceva, domnule Ionescu?
Viorel Ionescu: Iventivitatea romaneasca, se pare ca nu are limite pentru a evaziona, intr-un fel sau altul si a nu respecta legislatia in vigoare, ca aici este marea problema. Cea de a respecta legislatia in vigoare, legislatie care exista in momentul de fata si care este, as putea spune, oarecum aplicabila. Sunt intr-adevar mici deficiente in anumite zone, sunt articole care intra oarecum in contradictie, dar poate fi aplicata in momentul, avem legislatie. Nu trebuie sa neglijam, sa spunem ca asteptam planul national privind gestiunea deseurilor. Nu trebuie sa asteptam strategiile. Nu trebuie sa asteptam sa vina Comisia Europeana sa ne actioneze in justitie. Avem toate instrumentele legale pentru a pune in practica si a atinge eventual, tintele atat de ambitioase.
Reporter: Nu trebuie sa vina Comisia Europeana, dar dupa ce au trecut 8 ani de zile si nu am rezolvat nimic. Exista procedura de infringement si posibilitatea/riscul unor amenzi foarte mari care sa curga zilnic. Am incercat sa o invitam in emisiune si pe doamna ministru Gratiela Gavrilescu. Este la aceasta ora intr-o intalnire. Speram intr-o emisiune ulterioara, dar este alaturi de noi prin telefon si Emanuela Stan, responsabil de comunicare al unei companii de colectare deseuri electronice. Buna ziua.
Emanuela Stan: Buna ziua.
Reporter: Cum se face aceasta colectare de deseuri electronice? Daca am ceva de aruncat, unde ma duc?
Emanuela Stan: Pai daca aveti ceva de aruncat, in primul rand, trebuie sa va informati unde le puteti duce, bineinteles cum ati zis si dumneavoastra.
Reporter: Si unde pot?
Emanuela Stan: Acuma depinde de oras si depinde de operatorul de salubritate al fiecarui oras. Sa dam exemplu Bucurestiul. Noi avem site-ul nostru unde stim sigur ca sunt expuse foarte bine punctele de colectare unde pot fi predate aceste tipuri de deseuri. Acolo, pe site-ul nostru persoanele pot vedea care este cel mai apropiat punct de colectare, atat al bateriilor cat si a echipamentelor electronice, mici sau mari si foarte important, ce incercam noi sa aducem in vederea publicului este acest sistem 1/1. Mai exact. In momentul in care iti cumperi un telefon nou, spre exemplu. Distribuitorul de la care tu ai cumparat acel telefon nou, are obligatia legala de a-ti prelua telefonul vechi.
Reporter: Aceasta este cea mai simpla cale.
Emanuela Stan: Este cea mai simpla cale. Exact. Cand ne achizitionam echipamente noi? Cand s-a stricat cel vechi.
Reporter: Si colaboreaza majoritatea retailer-ilor de electrocasnice la acest tip de reciclare?
Emanuela Stan: Incep din ce in ce mai mult sa colaboreze, pentru ca amenzile sunt destul de usturatoare si da colaboreaza. Probabil, stiti si dumneavoastra, atunci cand ai un frigider sau o masina de spalat. Cei mai multi ti le preiau si bineinteles acestea vor ajunge la reciclare.
Reporter: Ramane problema celor care nu isi cumpara ceva nou fiindca nu pot in momentul de fata. Multumumesc foarte mult si multumesc tuturor invitatilor emisiunii. Punem punct aici. Domnule Viorel Ionescu.
Viorel Ionescu: Multumesc pentru invitatie.
Reporter: Multumesc ascultatorilor pentru atentie. Sunt Alexandra Andon, o zi buna tuturor in continuare.