Economia circulara se bazeaza pe reducerea consumului de materii prime si de energie si consta intr-un circuit economic construit inca din faza de design astfel incat deseurile rezultate sa fie reintegrate in proces. Mai exact, economia circulara este o economie care produce zero deseuri.
In ultimii zeci de anii industrializarea accelerata a dus la cresterea consumului, un comportament pe care l-am observat din ce in ce mai mult in special in contextul dezvoltarii tehnologiei. In majoritatea cazurilor echipamentele electrice si electronice sunt aruncate in momentul in care se uzeaza sau sunt depasite. Intr-o economie circulara piesele ar putea fi refolosite sau reciclate si am reduce astfel semninificativ impactul asupra mediului .
In vederea implementarii unei economii circulare Comisia Europeana a adoptat la finalul anului 2015 un set de actiuni care au ca scop urmarirea intregului ciclu de viata a unui produs, masuri care au fost preluate de toate statele membre.
Conferinta Circular 4, organizata de Asociatia Green Revolution pe data de 15 mai, a avut drept tema principala economia circulara si actiunile Romaniei in aceasta directie.
Astfel, s-au reunit reprezentanti ai autoritatilor publice centrale si locale, precum si reprezentanti ai industriilor de reciclare, colectare si salubritate, generatorii de deseuri, presa, etc., pentru a identifica si prezenta care sunt pasii necesar a fi implementati privind construirea unui sistem eficient pentru a ajunge spre tintele economiei circulare, mizand pe dezoltarea industriei de reciclare.
Printre invitatii de seama s-a numarat si Ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, care a anuntat ca modificarile a doua legi privind gestionarea și colectarea deseurilor (Legea Nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje si Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor), urmeaza sa fie aprobate.
Aceste modificari au drept scop crearea unui cadru legislativ unitar, care sa motiveze generatorii sa gestioneze corespunzator deseurile produse. Instrumentele economice ce vor sta la baza acestei legislatii sunt principiile “plateste pentru cat arunci” si “raspunderea extinsa a producatorului”, instrumente implementate de o mare parte din statele europene, cu rolul de a incuraja reciclarea deseurilor, stimuland totodata economia.
Vicepremierul Gratiela Gavrilescu mentioneaza ca “la ora actuala, noi, romanii, aruncam banii la gunoi pentru ca toate deseurile pe care le producem le ducem la groapa de gunoi si nu avem grija sa dezvoltam o adevarata industrie de reciclare”. Asadar, primul pas necesar a fi implementat dupa aprobarea legislatiei privind gestionarea şi colectarea deseurilor va fi o campanie de educare a populatiei, ce va presupune inclusiv publicarea unui ghid de bune practici.
Astfel, autoritatile vor fi obligate sa ofere cetatenilor posibilitatea de a alege din cel putin doua variante de tarife diferite pentru gestionarea deseurilor municipale generate, pe cele doua mari categorii: deseurile umede, respectiv deseurile uscate, care includ fractia reciclabila.
Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, considera ca modificarile ce vor fi aduse legislatiei vor fi prielnice pietei si economiei.
„Daca vrei sa ajungi la un rezultat, le dai doar un ghiont. Trebuie sa il rasplatesti pe omul care colecteaza separat. E foarte bine sa obligam, sa punem si obligatii si sanctiuni, dar este si mai bine daca facem sa fie si in avantajul lui: «Daca colectez mai mult, voi plati mai putin». Banuiesc ca majoritatea romanilor vad colectarea selectiva ca fiind o povara și atunci trebuie educatie, dar trebuie si un pic stimulati economic. Asta am incercat sa introducem in legislatia care se pregateste”, a spus Bogdan Chiritoiu.
“Plateste pentru cat arunci” (PAYT – Pay As You Throw), ar putea duce la costuri mult mai mici cu serviciile de salubritate.
La conferinta a fost prezent si Silviu Calin Negraru, primarul orasului Mizil, primul oras din Romania care a introdus sistemul PAYT. Acesta a afirmat ca “Plateste pentru cat arunci” este un instrument foarte bun de stimulare a populatiei si ca inca din primele doua luni de la inceperea efectiva a colectarii selective, cetatenii orasului Mizil si-au injumatatit costurile de gestionare a deseurilor.
De asemenea, acesta trage un semnal de alarma asupra faptului ca “daca stam la nivelul de discutii vom ajunge la infringement, o sa ajungem sa platim bani multi, pe care nu o sa ii plateasca Ministerul, tot noi ca autoritati publice locale o sa platim.”
Noi, cei de la Green Environment Support, ne dorim sa sprijinim companiile din Romania sa inteleaga mai bine beneficiile economiei circulare in special in spatiile de productie unde un plan de reducere a deseurilor este esential.
Autor Ing. Laura Ciobanu