Ce este risipa alimentara ?
Risipa alimentara este un subiect de real interes pentru liderii lumii, atat din perspectiva impactului pe care il are din punct de vedere financiar, cat si in privinta impactului asupra factorilor de mediu, cauzat de numarul ridicat de resurse implicat in productia si procurarea alimentelor. In prezent 8% din gazele cu efect de sera se datoreaza deseurilor alimentare.
Daca am vrea sa dam o definitie, cat mai concisa risipei alimentare, am putea spune ca reprezinta toate produsele destinate consumului uman, care se pierd si/ sau se arunca pe traseul de la productie si pana la consumatorul final.
Risipa alimentara la nivel global si European
Din 2011, Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) atragea atentia ca la nivel global se arunca la groapa de gunoi 1,3 miliarde de tone de alimente, inca adecvate consumului uman, adica o treime din ceea ce producem. La nivel european conform ultimei estimari din 2012 se inregistra o risipa alimentara de 88 de milioane de tone pe an reprezentand aproximativ 20% din cantitatea de mancare produsa si am putea atinge o valoare de 126 milioane de tone pana in 2020 daca nu se iau urgent masuri de prevenire. Statisticile arata ca fiecare individ arunca anual la gunoi aproximativ 170 kg de alimente. Cea mai mare pondere a deseurilor alimentare in UE provine din gospodarii (aprox 40%) urmata de industria procesarii alimentelor (aprox 20%). In urma numeroaselor misiuni de audit si intalniri pe subiectul risipei alimentare, CE a punctat o serie de actiuni cu scopul de a gasi o solutie pentru toate statele membre. Cele mai importante directive privesc alinierea din punct de vedere legislativ si identificarea unor metode de masurare a pierderilor alimentare care se trasforma in deseuri, clarificarea indicatorilor de valabilitate de pe alimente in special a mentiunii « a se consuma de preferat inainte de », eliminarea datei de valabilitate pentru produsele care nu se altereaza (exemplu bauturile alcoolice cu un continut de alcool mai mare de 10%, zaharul, guma de mestecat) si nu in ultimul rand donarea alimentelor care se aproprie de termenul de expirare.
Risipa alimentara in Romania
In anul 2013, constientizand nivelul ridicat al risipei alimentare din tara noastra, la initiativa Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si al Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice s-a infiintat un grup de lucru format din 20 de autoritati care a elaborat un plan de masuri menit sa evalueze fenomenul risipei alimentare si sa stabileasca obiective strategice in toate sectoarele/etapele din circuitul alimentelor.
Conform studiului A.N.P.P.C Info Cons, in randul consumatorilor romani, principalele motive pentru aruncarea mancarii sunt urmatoarele : degradarea rapida, estimarea eronata a cantitatilor de alimente pentru o masa si cumparaturile in exces. Alimentele care ajung cel mai des la gunoi sunt mancarurile gatite, painea/produsele de panificatie, legumele si fructele.
In noiembrie 2016 s-a publicat in Monitorul Oficial legea 217/2016 cu scopul impunerii operatorilor economici a unor masuri care sa previna risipa alimentara.
Potrivit acestei legi, se doreste ca cei care comercializeaza alimente sa intreprinda 7 tipuri de actiuni in functie de starea alimentelor:
- sa contribuie la educarea furnizorului si consumatorului
- daca raman pe stoc cu produse aflate pe cale de expirare sa incerce sa le comercializeze la pret redus
- sa le doneze unor entitati inregistrate la ANSVSA sau unor ONG-uri care le vor distribui gratuit catre acele categorii sociale care traiesc la limita saraciei , sau le vor utiliza ca mancare pentru animale
- daca intr-un final alimentele nu mai pot fi destinate consumului uman sau animal sa fie transformate in compost sau biogaz.
Nu in ultimul rand, si foarte important, este impactul pozitiv pe care legea risipei alimentare l-ar avea asupra celor aproximativ 4.525.000 de romani care traiesc la limita saraciei si nu isi pot asigura hrana zilnica. Ei ar putea beneficia de alimentele care in prezent ajung la groapa de gunoi, desi mare parte din ele sunt inca in termen de valabilitate si pot fi consumate.
Amenzile pentru cei care nu respecta legea sunt cuprinse intre 1.000 si 3.000 de lei pentru microintreprinderi, intre 3.000 si 6.000 de lei pentru IMM-uri si intre 6.000 si 10.000 de lei pentru intreprinderile mari.
In iunie 2017 conform OUG 45/2017 legea risipei alimentare a fost suspendata pana in decembrie 2017 pentru a fi stabilite o serie de norme metodologice exacte de aplicare, intrucat in momentul de fata agentii economici intampina dificultati in interpretarea si aplicarea acesteia.
Conform euractiv.com s-au pus in discutie si la nivel european modificari ale prevederilor privind risipa alimentara, astfel incat sa nu mai existe termene exacte si sa se excluda anumite masuri impuse in circuitul alimentelor de inainte de comercializare.
Pana la urma totul se reduce la noi, oamenii si in puterea noastra sta sa incepem sa consumam responsabil si rezonabil, indiferent ca vorbim de hrana zilnica sau de resursele mediului inconjurator. In puterea noastra a tututror sta sa ne educam copiii si sa-i invatam sa cumpere hrana in cantitati suficiente, sa doneze catre cei saraci, sa colecteze selectiv deseurile si sa protejeze mediul.
Prevenirea si reducerea cantitatilor de alimente care ajung sa fie aruncate se poate face acordand atentie modului in care ne facem aprovizionarea, constientizand faptul ca aceasta risipa alimentara produce daune nu numai mediului inconjurator dar si bugetului propriu.
O campanie media foarte sugestiva initiata de Comisia Europeana o puteti vedea mai jos :
Noi cei de la Green Environment Support incercam sa sprijinim agentii economici sa reduca risipa alimentara prin propunerea unor solutii viabile si contribuim la un management al deseurilor eficient.