Colega noastra Daniela Dobre a vorbit la Radio Romania Actualitati despre responsabilitatile agentilor economici si ale ficaruia dintre noi privind managementului deseurilor, despre legile care guverneaza acest segment, ce obligatii au si ce amenzi pot primi operatorii economici care nu respecta prevederile legale in domeniu.
Care este diferenta dintre un aviz si o autorizatie de mediu, cum pot fi obtinute ele, cum rezolvam problema ambalajelor in Romania si cum putem avea un dialog constructiv cu autoritatile sunt alte cateva subiecte pe care Daniela Dobre le abordeaza in dialogul cu jurnalista RRA.
Pentru a asculta interviul, click pe inregistrarea de mai jos:
Care sunt reglementarile in vigoare privind protectia mediului?
Interviu Radio Romania cu Daniela Dobre
Reporter: Mediul inconjurator, hai sa zicem mediul verde si sprijin pentru a-l gestiona pana la urma. Buna ziua Daniela Dobre. Bine ai venit la Eco Natura!
Daniela: Buna ziua. Va multumesc pentru invitatie.
Reporter: De ce ar trebui sa bat la usa ta, sa zic “Buna ziua Daniela Dobre, am nevoie de ajutorul tau”?
Daniela: Ai surprins foarte bine la inceput ceea ce facem noi. In linii mari suntem o companie de consultanta pe protectia mediului. Oferim o gama larga de servicii, de la partea de autorizatii de mediu, avize, acorduri de mediu care sunt necesare companiilor, pana la partea de consultanta propriu-zisa, astfel incat sa ne asiguram ca ceea ce facem in activitatea pe care o desfasuram este in acord cu mediul si externalizarea acestor servicii si acestor responsabilitati pe care fiecare companie le are catre noi. Deci practic putem sa preluam responsabilitatea.
Reporter: Acordurile despre care imi vorbeai mai devreme, la ce se refera?
Daniela: Acordul si avizul de mediu, in general sunt necesare in momentul in care cineva decide sa isi deschida o companie si sa si construiasca un punct de lucru. O autorizatie de mediu este necesara tuturor companiilor care desfasoara o activitate ce are impact asupra mediului. De ce necesita autorizatie? Pentru ca are impact asupra mediului.
Reporter: Doar companiile au nevoie de un astfel de aviz de mediu sau in general oricine desfasoara o afacere in Romania ar trebui sa aiba aviz de mediu?
Daniela: As prefera sa o denumim autorizatie, pentru ca aceea se aplica tuturor. Da, se aplica doar companiilor a caror activitate are impact asupra mediului.
Reporter: Sunt diferite autorizatia de avizul de mediu?
Daniela: Da, sunt diferite.
Reporter: In ce consta aceasta diferenta?
Daniela: Autorizatia reglementeaza activitatea companiei respective. Practic, se analizeaza tipul de activitate. In autorizatie este mentionata activitatea pas cu pas, materialele care sunt folosite, substantele, procesul tehnologic.
Reporter: Impactul asupra mediului?
Daniela: Impactul asupra mediului si normele ce trebuie respectate in ceea ce priveste protectia mediului. Practic asta face o autorizatia.
Reporter: Si avizul?
Daniela: Si avizul este necesar in momentul in care deschizi o companie pentru ca, daca vorbim de o constructie, constructia respectiva trebuie sa respecte anumite norme care tin si de partea de protectia mediului.
Reporter: In momentul de fata, daca mergi pe strada si vezi fel de fel de companii, pentru ca sediile lor sunt greu de trecut cu vederea, cum ti se par? Respecta mediul? Nu respecta mediul?
Daniela: Sunt sigura ca respecta, pentru ca altfel nu ar fi obtinut autorizatia.
Reporter: Este greu sa obtii o astfel de autorizatie?
Daniela: Nu este usor. Asta este clar. Nu as putea sa iti dau date concrete, cat dureaza. Depinde de tipul de activitate.
Reporter: Eterna sintagma pe care o folosim cand vorbim despre societatea romaneasca si anume este birocratie. Se aplica si in cazul autorizatiilor de mediu si avizelor de mediu?
Daniela: Exista un termen pentru obtinerea acestor documente. Din punctul nostru de vedere acest termen se respecta, din experienta pe care am avut-o pana acum. Sigur ca mai sunt si exceptii, in cazul in care vorbim despre o activitate foarte complexa, este necesar sa se desfasoare verificari suplimentare. E mai multa birocratie.
Reporter: Spuneai mai devreme, cand ne vorbeai despre autorizatia de mediu, ca trebuie respectate niste reguli. Care sunt macar in linii mari aceste reguli? Pentru ca nu este exclus ca un antreprenor sa ne asculte in drum spre casa la aceasta ora, in masina.
Daniela: Daca vorbim despre o activitate de productie, se poate ca in procesul tehnologic sa existe un impact asupra aerului sau asupra apei sau asupra solului. Practic, in momentul in care exista un astfel de impact sunt o serie de masuratori pe care agentul economic trebuie sa le faca si care sunt reglementate in acea autorizatie de mediu. Cam aceasta ar fi in ceea ce priveste impactul pe factorii de mediu.
Reporter: Si in situatia in care exista acest impact si este major, nu i se da autorizatia sau va trebui sa plateasca o taxa, cumva sa plateasca stirbirea mediului?
Daniela: I se da autorizatia, insa se impun anumite masuratori maxime, sa spunem asa, si desigur ca pot surveni si anumite taxe in functie de tipul de poluare.
Reporter: Deci platim pentru ca stirbim din mediu.
Daniela: E o penalizare sa spunem.
Reporter: Se incearca remedierea situatiei? Sa nu mai existe acest impact negativ asupra mediului?
Daniela: Desigur. As prefera sa mergem aici mai mult, daca esti si tu de acord bineinteles, pe partea de deseuri pentru ca se aplica tuturor agentilor economici dincolo de zona de productie de care vorbeam si care necesita autorizatie de mediu, exista o serie de alte obligatii pe care fiecare companie le are fata de autoritatile de protectia mediului.
Reporter: Da, ar trebui sa aprofundam aceasta discutie pentru ca, managementul deseurilor, ne incurca foarte tare pe noi, pe romani. Inca nu am reusit sa colectam selectiv, inca nu stim ce sa facem cu gunoaiele, inca le aruncam la nimereala si de fiecare data ni se spune, ca de fapt este un scurt circuit pe undeva, ba companiile care le ridica le amesteca, ba noi le amestecam de la bun inceput.
Daniela: Exista o lege. Este legea 211/2011, care reglementeaza regimul deseurilor in Romania. In ceea ce priveste persoanele juridice, pentru ca aceasta este specialitatea noastra si as prefera sa incep cu ele. Fiecare agent economic este obligat sa tina o evidenta lunara a deseurilor pe care le genereaza, sa aiba colectori autorizati pe fiecare tip de deseu si sa colecteze selectiv, apropo de ceea ce ma intrebai.
Reporter: Cele trei pubele?
Daniela: Da. Exact. Cele trei pubele etichetate corespunzator sau sa fie cumparate pe culori.
Reporter: Ce se intampla daca aceste companii sunt surprinse ca nu colecteaza selectiv deseurile?
Daniela: Primesc amenda.
Reporter: Care poate varia de la cat la cat?
Daniela: Amenda incepe de la 15.000 de lei
Reporter: Destul de mult.
Daniela: Da asa este. Daca vorbim despre o companie mica poate sa fie inchisa si se cumuleaza amenzile in functie de neregula pe care au descoperit-o la agentul economic, cei de la Garda de Mediu sau de la Politia Locala, depinde de control. Poate sa ajunga pana 110.000 de exemplu.
Reporter: Este doar impresia mea ca ne incurca aceasta noua reglementare a managementului deseurilor? Sau si tu ai constatat ca este destul de greu sa fie puse lucrurile in ordine?
Daniela: Eu cred ca ne ajuta, cel putin in ceea ce priveste activitatea agentilor economici. Nu este dificil sa ii disciplinezi din punctul meu de vedere, atata timp cat sunt deschisi sa faca ceva pentru mediu si sa colecteze selectiv.
Reporter: In afara de deseuri si de managementul deseurilor, unde lucrurile sunt transante, inteleg ca mai exista reglementari referitoare la amabalajele produselor.
Daniela: Asa este.
Reporter: Daca mergem intr-un supermarket vedem ambalaje de toate felurile, de la pungi, cartoane pana la cutiute de metal.
Daniela: Da. In momentul de fata exista o lege, legea 249/2015, care reglementeaza activitatea celor care pun ambalaje pe piata. Ce inseamna asta? Pot sa fie doua scenarii. Vorbim de importatori, care practic aduc produse din afara tarii si pun ambalaje pe piata din Romania sau de producatori, care ambaleaza produsele pe care ei le fabrica.
Reporter: Sunt valabile pentru amandoua categoriile aceleasi norme?
Daniela: Da. Autoritatea care vegheaza asupra respectarii normelor in ceea ce priveste partea aceasta de ambalaje este Fondul de Mediu. Ce se intampla? Agentii economici care sunt in una dintre aceste doua categorii, trebuie sa se asigure ca 60% din cantitatea de ambalaje pe care o pun pe piata, fie ca provine din import sau din productie, din ambalarea care se face la punctul de productie, este reciclata sau valorificata intr-un fel. Cum pot face acest lucru? Sunt trei variante. In primul rand pot sa plateasca catre Fondul de Mediu 2 lei pe kg pentru 60 % din acea cantitate sau pot sa incheie un contract cu Organizatia de Transfer de Responsabilitate. Aceasta organizatie de transfer de responsabilitate, asa cum ii spune si numele, preia responsabilitatea de la agentul economic si se asigura ca acea tinta de 60% este indeplinita. Practic ca ambalajele din piata sunt reciclate pe fiecare categorie de ambalaj. Daca vorbim de un importator, aduce lemn pentru ca de obicei marfa vine pe paleti de lemn, inevitabil, carton, sunt ambalate in cutii de carton majoritatea produselor, folie de plastic si atunci pe fiecare tip de deseu, trebuie sa ne asiguram ca lucrurile sunt in ordine si cantitatile sunt declarate.
Reporter: Din experienta ta, sunt declarate cantitatile reale?
Daniela: Daca nu sunt declarate cantitatile reale, societatile sunt pasibile de amenda.
Reporter: Repet. Din experienta ta, sunt declarate cantitatile reale? Nu vreau exemple.
Daniela: Majoritatea, da. Sunt intr-adevar, agenti economici care nu declara cantitatile reale, dar nu neaparat din cauza faptului ca nu vor, ci pentru ca nu stiu sa faca acest lucru. Nu pot sa identifice corect tipurile de ambalaje. De cele mai multe ori nu realizeaza ca sticla in care avem apa, este un ambalaj. Considera ca fiind ambalaj, doar ambalajul de transport si atunci declaratiile nu sunt facute corect.
Reporter: Si nu exista nimeni care sa le explice?
Daniela: Noi facem acest lucru pentru ei si pot bineinteles sa se adreseze autoritatilor, sa solicite un punct de vedere si vor primi un raspuns.
Reporter: Daca nu ati fi voi, comunicarea dintre autoritati si agentii economici, ar fi cumva scurt circuitata? In sensul ca, de cum sunt formulate aceste reglementari, exista posibilitatea interpretarii defectuoase?
Daniela: Da. Ai atins un punct sensibil. Legea poate fi intr-adevar interpretata.
Reporter: Ca oricare alta, de altfel.
Daniela: Bineinteles. Chiar si in momentul in care soliciti un punct de vedere, este foarte important cum formulezi intrebarea pentru acel punct de vedere pentru ca se poate ca raspunsul sa fie direct din lege si atunci sa nu te ajute foarte mult. Dar daca stii sa il formulezi corespunzator, primesti raspunsul de care ai nevoie.
Reporter: Poti sa ne dai si un exemplu?
Daniela: De exemplu eu sunt importator. “Spuneti-mi va rog care sunt ambalajele pe care trebuie sa le declar?” Este posibil sa primesc raspuns cu paragraful din lege, cu tipurile de ambalaje.
Reporter: Am inteles. Si atunci cum ar trebui formulata o astfel de cerere?
Daniela: Explicat exact ce ma intereseaza. Daca eu vreau sa stiu despre un anumit tip de ambalaj, daca pe mine ma intereseaza ambalajul primar, sa stiu daca ar trebui sa il trec pe declaratie.
Reporter: Ambalajul primar insemnand ce?
Daniela: Sticla in care este pusa apa.
Reporter: In regula.
Daniela: Acesta este pur si simplu un exemplu, il luam ca atare. Ar trebui sa intrebi exact, “sticla in care eu tin apa, trebuie declarata?”. O intrebare punctuala pe un exemplu concret.
Reporter: Si atunci cand declari aceste ambalaje, le declari, ma gandeam tot la sticla de apa. Bun sticla de plastic la jumatate de litru, la litru, trebuie sa precizezi si care este cantitatea pe care o poate adaposti?
Daniela: Da. Am inceput sa va povestesc cand am deschis discutia despre ambalaje, de ce ar putea sa faca, astfel incat sa isi atinga tinta. Discutam de partea de declaratii si ma intrebai tu, “Cum ar trebui sa fie puse pe categorii sau daca ar trebui puse pe categorii?”. Intr-adevar exista o categorie pentru fiecare tip de ambalaj. Vorbim de ambalaj de plastic, ar trebui sa am o cantitate pentru ambalajul de plastic. Vorbim de ambalajul de hartie, la fel sticla, metal si lista poate sa continue. Si cantitatea trebuie mentionata in ambalaje.
Reporter: Din cate ai vazut tu, sa zicem mergand prin supermarket-uri, pentru pe ca pe dincolo de functia pe care o ai si de responsabilitatile pe care le ai, esti si o femeie care presupun ca merge la cumparaturi. Din produsele care sunt la raft, sunt ele 60 % reciclabile? Ambalajele?
Daniela: Majoritatea sunt. Acum nu vorbim doar de reciclare, vorbim si de valorificare. Pentru ca poti sa valorifici un ambalaj intr-o alta maniera decat sa il reciclezi.
Reporter: Omul de rand se duce la un supermarket, isi ia sa zicem, o cutie de lapte, isi ia o casoleta de piept de pui, o sticla de apa minerala, ce isi mai cumpara? Hai sa zicem o paine. Casoleta de piept de pui, sticla de apa minerala si cutia de lapte se duc la gunoi?
Daniela: Da.
Reporter: In aceeasi punga de gunoi. Eventual si painea uneori se duce uneori la gunoi, daca nu se duce la porumbei pe balustrada. Bun. Cum pot gandi ca aceste trei exemple pe care le-am dat, vor fi reciclate?
Daniela: Aceasta era si intrebarea mea inainte sa lucrez in domeniu si este o intrebare pe care ne-o adreseaza clientii frecvent.
Reporter: Iata!
Daniela: Exista la gropile de gunoi, statii de sortare. Nu in toate locatiile, insa exista.
Reporter: Si nu toate functionale.
Daniela: Aceasta este o alta discutie.
Reporter: In regula.
Daniela: Bun. La aceasta statie de sortare, practic se aleg ambalajele in functie de tipologia lor. Pentru ca si daca suntem in scenariul in care colectam selectiv si punem plastic la plastic, carton la carton si hartie la hartie. Plasticul de exemplu este de mai multe tipuri. In momentul in care noi le punem gramada, oricum atunci cand se duc la spatiul de depozitare, ele trebuie sortate. Asa se intampla si cu gunoiul menajer, se sorteaza si ceea ce poate fi reciclat, se da catre reciclare. Deseul menajer propriu-zis, daca vorbim de resturi alimentare, ramane la groapa de gunoi. Ar fi foarte bine sa avem la nivel national programe pentru a impiedica risipa alimentara. Stiu ca au fost cateva initiative ale unor organizatii non-guvernamentale de infiintare a unor centre, unde sa poata fi duse produsele care se apropie de termenul de expirare sau daca tu vrei sa donezi ceva catre cei care au nevoie de ele. Asta ar putea ajuta.
Reporter: Dar aceste organizatii non-guvernamentale sau chiar voi, antreprenorii, care lucrati in acest domeniu, nu puteti sa faceti un proiect cu puncte a-b-c, cu argumente, cu solutii si sa il inaintati autoritatilor? Ma gandesc ca poate le-ar da idei, poate le-ar putea folosi.
Daniela: Sigur ca putem face acest lucru. Sunt initiative si la nivel european si probabil ca ati auzit ca exista un lant de supermarket-uri care intr-o alta tara, se asigura ca tot ceea ce ramane si se apropie de termenul de expirare este dat catre consum, persoanelor nevoiase. Acelasi lucru, eu sunt singura ca va fi preluat si la noi, in special de marile lanturi de magazine. Ce pot sa iti spun ca incercam noi sa facem, ca si companie de consultanta, este sa ne implicam in cat mai multe proiecte pe partea aceasta. Chiar am inceput sa luam legatura si cu cateva asociatii si speram sa demaram, astfel incat sa reusim sa reducem deseurile si risipa alimentara.
Reporter: Poti sa ne dai si exemple? Sau sunt inca sub embargo?
Daniela: Inca sunt incepute discutiile, nu sunt finalizate intr-un proiect si as prefera sa nu dau astfel de exemple.
Reporter: In regula. Titulatura voastra este in engleza. Ce inseamna acest lucru? Ca voi va adresati Romaniei in context european si ca voi aplicati norma europeana in Romania?
Daniela: Incercam sa facem acest lucru, cu sprijinul autoritatilor bineinteles.
Reporter: Incercam. Este un raspuns cat se poate de dual. Reusim cam cat la suta?
Daniela: Reusim sa aplicam normele din Romania in procent de 100% as spune eu, in cazul clientilor cu care lucram. In ceea ce priveste normele europene care inca nu au fost implementate in Romania, controlul nostru este limitat.
Reporter: Cat de diferite sunt normele romanesti in ceea ce priveste mediul in momentul de fata, fata de normele existente in spatiul comunitar? Normele europene.
Daniela: Normele romanesti sunt preluate din normele europene din directivele europene.
Reporter: Sunt mai blande?
Daniela: In momentul de fata, sunt mai blande, da. Asta urma sa spun. Pentru ca am aderat destul de tarziu la Uniunea Europeana si de aceea avem o perioada de gratie.
Reporter: Cand se incheie aceasta perioada de gratie?
Daniela: In 2025 este primul pas si 2030 ar fi limita.
Reporter: Lucrezi in acest sistem. Este Romania pregatita sa preia acele norme si sa renunte la normele mai blande?
Daniela: Nu suntem pregatiti din punctul meu de vedere. Este necesar in primul rand sa crestem gradul de constientizare in cadrul populatiei, cat si a agentilor economici.
Reporter: Cum putem face asta?
Daniela: Cred ca am putea sa incepem din scoli. Prin introducerea unei materii sau a catorva ore de studiu in scoli, in care sa le explicam copiilor ce inseamna protectia mediului si ce ar putea sa faca ei pentru mediu.
Reporter: Pe voi, in calitatea voastra de companie care lucrati in acest domeniu, v-ar interesa un astfel de proiect? Ati avea oameni disponibili sa-i detasati, macar o data pe semestru, in perioada “scolii altfel“ sa le explice copiilor?
Daniela: Da. Am si facut acest lucru. In Iasi. In “Saptamana altfel”
Reporter: Asa si cat de receptivi au fost copii?
Daniela: Foarte receptivi copii.
Reporter: De ce ati ales Iasiul?
Daniela: Avem un punct de lucru acolo.
Reporter: Pentru ca urmatoarea intrebare ar fi fost, din cunostintele mele, la Iasi totusi este mai multa curatenie decat in Bucuresti.
Daniela: Iasi si-a luat angajamentul sa devina un oras zero deseuri.
Reporter: In cat timp?
Daniela: Daca nu ma insel, pana in 2025 sau 2030.
Reporte: Zero deseuri.
Daniela: Zero deseuri. Da.
Reporter: Cand un astfel de scop si la Bucuresti? Unde in fiecare coltisor de capitala se gaseste cate ceva. Un muc de tigara, o hartiuta, o guma de mestecat.
Daniela: Proiectul acesta este demarat cu sprijinul unei asociatii non-profit cu care m-am vazut acum trei saptamani si stiu ca planul este de a demara si in Bucuresti un astfel de proiect. Depinde foarte mult si de sprijinul autoritatilor.
Reporter: Autoritati locale?
Daniela: Da. Pentru ca in Iasi, primaria a fost cea care si-a luat acest angajament. Sa se alature celor 350 de orase din Europa care au decis sa implementeze un astfel de sistem. Si nu e usor.
Reporter: Celelalte 350 de orase din Europa cum se descurca?
Daniela: Bine.Atata timp cat ne largim aria de acoperire, semnalele sunt pozitive.
Reporter: La noi este putin mai greu.
Daniela: O sa fie dificil.
Reporter: Daca ne uitam la harta Romaniei, care este zona mai curata din punctul de vedere al deseurilor?
Daniela: Pot sa spun ca sunt trei orase care in anul 2015 erau in top din punct de vedere al reciclarii. Sfantul Gheorghe, Ploiesti si Zalau.
Reporter: Iata! Mandria mea ca sunt ploiesteanca.
Daniela: Da.
Reporter: Din 2015 si pana acum, cum a evoluat situatia?
Daniela: Intr-un trend pozitiv as zice eu. E clar ca daca discutam despre cantitatea de deseuri pe care o reciclam sau pe care o colectam selectiv exista o evolutie de la un an la altul. Ne-am dori si ar trebui ca evolutia sa fie mult mai rapida.
Reporter: Agentii economici care se ocupa cu colectarea deseurilor, sunt pregatiti pentru o colectare in conformitate cu normele europene?
Daniela: Fiecare agent economic care se ocupa de colectarea deseurilor are o autorizatie pentru colectarea tipului respectiv de deseu. Daca nu este pregatit nu primeste acea autorizatie.
Reporter: Si totusi?
Daniela: Mai degraba nu sunt implementate niste solutii la gropile de gunoi
Reporter: Si asta. Agentul care colecteaza gunoiul se duce cu basculanta si varsa gunoiul la nimereala. Deci pana la urma si ei au partea lor de vina?
Daniela: Un mix. Da bineinteles ca am putea sa reglementam, ca gunoiul sa se ia cu o masina speciala pe fiecare tip de deseu. Asta ne dorim. Acolo am vrea sa ajungem.
Reporter: Asta inseamna, insa si costuri mai mari?
Daniela: Bineinteles. Si exista si un plan la nivel national de gestiunea deseurilor, care anul acesta este revizuit.
Reporter: Suntem cu patru luni inainte de sfarsitul de an. Din punctul tau de vedere, cum s-a descurcat anul acesta Romania, din perspectiva deseurilor?
Daniela: Suntem departe de a atinge tinta. In momentul de fata, in ceea ce priveste colectarea selectiva, suntem undeva in jurulul valorii de 5% conform statisticilor publicate in acest plan national de gestionarea deseurilor. Ne referim aici la deseul municipal pentru ca acesta ne doare pana la urma si in ceea ce priveste partea de reciclare 3-4% maxim 5% reciclam in momentul de fata.
Reporter: Unde este scurt circuitul? La persoana fizica sau la persoana juridica?
Daniela: Exista in continuare persoane juridice care nu respecta normele si isi asuma acest lucru, dar in ceea ce priveste persoanele fizice, desi este specificat in legea 211 o reglementare si pentru persoanele fizice, nu sunt aplicate normele si in primul rand nu sunt controlate, as zice eu.
Reporter: In situatia in care nu se respecta legea, vine imediat solutia, dam amenda. Omul plateste amenda sau nu plateste, merge mai departe. Mai incalca o data legea, i se mai da o data amenda. Daca omul nu devine responsabil, sistemul punitiv poate fi escaladat pe parcurs. Cum vezi tu o rezolvare la aceasta situatie? Pentru ca romanul, in ultima perioada a cam driblat legea si a cam driblat si autoritatile. Si autoritatile i-au driblat pe ei.
Daniela: Spuneam si mai devreme de educatie. Conteaza foarte mult. Ar fi un prim pas, din punctul meu de vedere. Putem sa gandim si un sistem de recompense pana la urma pentru cei care sunt de buna credinta. Mie mi se pare ca functioneaza. Din experienta mea, in Romania functioneaza mai bine sistemul punitiv decat cel cu recompense, dar…
Reporter: Se pare ca si in Germania, de aceea au ajuns sa fie atat de ordonati.
Daniela: Eu cred ca daca legea ar fi aplicata si daca ar exista controale mult mai dese si mai multa atentie pe partea aceasta, cu siguranta s-ar respecta si vom ajunge sa ne educam in acelasi spirit in care sunt alte tari din Europa.
Reporter: Alte tari din Europa practica amenzi cu mult mai mari decat Romania si ne intoarcem la ce am discutat mai devreme, ca in Romania legea este inca foarte blanda. Crezi ca in 2025 vom fi capabili sa punem pasul catre prima treapta?
Daniela: Sa ajungem la 50 % de la 5 % ?
Reporter: Da.
Daniela: Optimist vorbind 5%, pentru ca nu suntem inca 5 %. Sansele exista. Mici din punctul meu de vedere, insa trebuie ca lucrurile sa se faca intr-o maniera organizata si fiecare dintre noi sa punem umarul si sa facem un pas in aceasta directie si cred ca aceasta emisiune pe care o faceti dumneavoastra, are rolul de a creste nivelul de constientizare in randul populatiei si de a intelege faptul ca daca noi alegem sa aruncam un gunoi care poate fi reciclat in aceasi punga cu gunoiul menajer, in primul rand ne facem un rau noua, pentru ca in curand nu o sa mai traim pe acest pamant. Normele sunt facute tocmai in ideea in care sa avem un mediu mai curat. Nu in ideea in care sa dam niste amenzi. Bineinteles ca si amenzile aduc bani la buget, dar ne dorim un mediu mai curat. Acesta este scopul final si de aceea vrem sa le implementam.